Vortexul polar poate aduce o iarnă grea în România: viscol și -15°C. Când vin primele ninsori puternice

Meteorologii avertizează că iarna 2025-2026 ar putea aduce în România temperaturi extrem de scăzute, ninsori abundente și viscole puternice, din cauza formării unui vortex polar deosebit de activ. Primele episoade de ninsoare sunt așteptate la finalul lunii noiembrie, iar specialiștii nu exclud scenariul unei ierni asemănătoare celor din deceniile trecute, cu ger de până la -15 grade.

Iarnă 2025, cu ger și ninsori abundente? Meteorologii avertizează că vortexul polar ar putea aduce cea mai friguroasă iarnă din ultimele decenii

România s-ar putea confrunta în iarna 2025-2026 cu episoade de frig intens, ninsori abundente și viscol puternic, potrivit estimărilor preliminare ale meteorologilor. Prima ninsoare este așteptată la finalul lunii noiembrie, mai întâi în zonele montane, dar izolat și în Capitală.

Fenomenul numit vortex polar, care se dezvoltă în prezent în zona Arcticii, ar putea determina o iarnă cu temperaturi extrem de scăzute, posibil cea mai rece din ultimele patru decenii, avertizează specialiștii de la Severe Weather Europe.

Vortexul polar se intensifică, iar riscul de ger extrem crește

Conform experților europeni în meteorologie, vortexul polar, o masă uriașă de aer rece care se formează în jurul Polului Nord, ar putea determina o răcire accentuată centrul și sud-estul continentului în următoarele săptămâni. Dacă scenariile actuale se confirmă, România ar putea traversa o iarnă comparabilă cu cele din anii ’80 și ’90, când s-au înregistrat temperaturi sub -20°C și ninsori care au paralizat transporturile.

Specialiștii Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) avertizează însă că este încă devreme pentru o prognoză exactă. Florinela Georgescu, directorul de prognoze din cadrul ANM, a explicat la Euronews că meteorologii nu au ajuns la un consens complet asupra evoluției sezonului rece. Ea a arătat că datele colectate prin programul european Copernicus oferă doar o imagine generală asupra tendințelor, nu o prognoză detaliată.

Georgescu a precizat că, potrivit celor mai probabile estimări, iarna care se apropie ar putea aduce temperaturi ușor peste mediile multianuale pentru fiecare lună, în timp ce regimul de precipitații va fi apropiat de normal, mai ales în sud-estul continentului.

Meteorologul a adăugat că, în următoarele două săptămâni, maximele termice se vor situa între 6 și 15 grade Celsius, urmând să scadă treptat pe măsură ce se apropie luna decembrie.

Ea a subliniat că luna decembrie ar putea aduce, totuși, zile cu temperaturi negative, fără ca acestea să depășească anomaliile obișnuite ale iernii.

„Cea mai probabilă părere este însă deocamdată aceea că iarna care se apropie ar putea fi pentru mare parte a continentului și în special pentru zona țării noastre, o iarnă cu temperaturi ușor peste normalul fiecărei luni în parte și, pe de altă parte, un regim apropiat de normal al precipitațiilor în partea de sud-est a continentului.

Aceasta înseamnă deocamdată o privire mai detaliată care o putem avea pentru luna noiembrie, luna care se apropie.

Pentru următoarele patru săptămâni, temperaturi care să se încadreze în general ca valori maxime între 6 și 14-15 grade în următoarele două săptămâni. Apoi, sigur în scădere pe măsură ce ne apropiem de luna decembrie.

Pe de altă parte, luna decembrie poate aduce și temperaturi maxime negative, sub 0 grade, ceea ce nu înseamnă însă că ieșim dintr-un regim firesc de evoluție a iernii în țara noastră”, a transmis Florinela Georgescu.

Fenomene severe posibile spre final de noiembrie

În ceea ce privește precipitațiile, Florinela Georgescu a explicat că regimul normal presupune acumularea unor cantități de 30-50 de litri pe metru pătrat în următoarele săptămâni, însă există semnale că pot apărea și intervale lungi fără ploi sau ninsori.

Ea a avertizat că, odată cu apropierea iernii, nu pot fi excluse fenomene extreme, precum viscolele sau perioadele de ger accentuat, mai ales spre sfârșitul lunii noiembrie.

Meteorologul a mai spus că o prognoză unitară pentru întreaga iarnă nu poate fi formulată, întrucât evoluția vremii diferă semnificativ între regiunile Europei și chiar în interiorul României.

„Din punct de vedere al precipitațiilor, un regim normal înseamnă că putem aduna în săptămânile viitoare cantități de 30-50 de l/m2, dar semnalul este că s-ar putea să avem și perioade lungi fără precipitații.

Înaintând înspre iarnă, cantitățile de precipitații de așteptat vor fi din ce în ce mai mici, pentru că lunile de iarnă sunt unele caracterizate de mai puține precipitații.

Totuși, niciodată într-o estimare pe o durată mai lungă nu trebuie să excludem o probabilitate a apariției unor fenomene severe, specifice și ele zonei geografice a țării noastre și pentru sezonul de iarnă, prin acesta înțeleg viscolele care deja pot apărea spre sfârșitul lunii noiembrie și intervale cu temperaturi coborâte, perioadele cu ger, care iarăși sunt posibile spre sfârșitul lunii noiembrie.

O privire de ansamblu de genul celei care caracterizează toată iarna care urmează într-o singură caracteristică, trebuie să vă spun că niciodată iarna nu evoluează la fel în toată emisfera nordică și nici măcar la nivelul continentului european nu putem vorbi despre un regim constant coborât al temperaturilor pentru toată regiunile continentului și nici de un regim al precipitațiilor, de asemenea, la fel pentru toate regiunile continentului”, a adăugat Florinela Georgescu.

Elena Mateescu: Temperaturi de până la -15°C și ninsori abundente sunt posibile

La rândul ei, Elena Mateescu, directorul general al ANM, a declarat că este prematur să se emită o prognoză finală pentru iarna 2025-2026, însă scenariul unei ierni grele nu poate fi exclus. Ea a explicat că masa de aer polar care se formează în prezent deasupra regiunilor arctice începe să se deplaseze către Europa, iar dacă vortexul polar se va amplifica, România ar putea fi afectată direct.

Mateescu a atras atenția că o iarnă „normală” pentru România implică deja episoade de viscol și strat consistent de zăpadă, nu doar la munte, ci și în zonele joase. Potrivit acesteia, temperaturile ar putea coborî frecvent sub pragul de ger, ajungând chiar la -10 sau -15 grade Celsius în unele regiuni.

Directorul ANM a mai arătat că o imagine mai clară asupra evoluției vortexului polar va fi disponibilă spre finalul lunii noiembrie, când modelele climatice vor putea indica mai precis distribuția și intensitatea maselor de aer rece. În funcție de acest factor, iarna ar putea deveni una dintre cele mai severe din ultimele decenii.

Mateescu a precizat că valorile din această perioadă rămân apropiate de mediile specifice calendarului: maximele zilnice se situează între 10 și 17 grade Celsius, iar minimele între -1 și 9 grade, cu cele mai ridicate temperaturi în sudul și sud-estul țării. Totuși, meteorologii se așteaptă la o scădere semnificativă după jumătatea lunii noiembrie, pe măsură ce curenții reci arctici se vor deplasa spre sud-estul Europei.

„Este prematur să ne pronunțăm despre cum va fi iarna 2025-2026 în țara noastră. Dar, luând în considerare datele de la acest moment, chiar și o iarnă normală în România înseamnă fenomen de viscol.

Înseamnă strat de zăpadă nu numai în zona montană, astfel încât chiar și temperaturi sub pragul de ger, sub -10 grade Celsius, sub -15 grade, sunt posibile. (…)

Pe termen scurt, astăzi și mâine vorbim de valori de temperaturi în întreaga țară, specifice datei din calendar, pentru că maximele zilei se vor situa între 10 și 16-17 grade, cu minime cuprinse între -1 grad și 9-10 grade. Desigur, cele mai ridicate valori vor fi în partea de sud-sud-est a țării”, a declarat Elena Mateescu.