Vor mai crește taxele în 2026? Anunțul făcut de BNR: Nu se întrevede necesarul acesta

Banca Națională a României transmite că nu mai este nevoie de introducerea unor taxe suplimentare pentru corectarea deficitului bugetar. Potrivit reprezentanților instituției, măsurile fiscale deja adoptate de Guvern sunt suficiente, cu condiția menținerii stabilității politice.

BNR susține că actualele măsuri fiscale sunt suficiente și nu justifică noi taxe

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat că analizele realizate de specialiștii băncii centrale arată că măsurile fiscale aflate deja în vigoare sunt suficiente pentru reducerea deficitului bugetar. Acesta a explicat că anul trecut s-a observat o scădere semnificativă a deficitului, chiar și în condițiile în care măsurile au fost aplicate abia la jumătatea anului.

Potrivit lui Suciu, măsurile care își produc efectele de la începutul acestui an vor avea un impact mai puternic asupra execuției bugetare. Din această perspectivă, BNR nu vede necesitatea introducerii unor taxe suplimentare, atât timp cât direcția actuală este menținută și există stabilitate politică și consens la nivel guvernamental.

„Din perspectiva analizelor pe care le fac specialiștii noștri măsurile fiscale sunt, să zicem, suficiente. Am văzut o scădere semnificativă a deficitului bugetar anul trecut, cu măsuri luate la jumătatea anului.

Măsurile care încep să-și facă efectul de la începutul anului vor avea un efect mai puternic asupra deficitului bugetar în acest an, deci ne așteptăm ca într-adevăr deficitul să evolueze în direcția în care ne aşteptăm cu toții, să fie o scădere semnificativă și să nu mai fie nevoie de taxe suplimentare.

Nu se întrevede necesarul acesta, cel puțin din perspectiva noastră, dar îngrijorările sunt ca aceste măsuri să continue să existe, să existe stabilitatea şi consensul politic”, spune Dan Suciu, potrivit Antena 3 CNN.

Inflația este așteptată să scadă spre 4%, iar dobânda cheie ar putea fi redusă

Dan Suciu a precizat că în prima jumătate a anului scăderea inflației va fi mai lentă, cu variații apropiate de cele din ultimele luni, când inflația anualizată s-a situat între 9% și 10%. În a doua parte a anului, însă, BNR se așteaptă la o reducere mai accentuată a inflației, până în jurul valorii de 4%, conform ultimului raport al băncii centrale.

„Va fi o scădere mai lentă a inflaţiei în primele 6 luni. Probabil că nu va fi cu mult diferită faţă de ultimele luni atunci când au fost variaţii mici legate de inflaţie, între 10 şi 9 procente, creştere anualizată.

În partea a doua a anului ne aşteptăm să avem o scădere mai puternică a inflaţiei, spre 4%, aşa arăta ultimul nostru raport”, spun Dan Suciu.

În acest context, oficialul BNR a arătat că există premise și pentru o reducere a dobânzii cheie, semnalul fiind în direcția unei scăderi de cel puțin 0,25 puncte procentuale, posibil chiar mai mult, în funcție de evoluțiile economice și fiscale.

Lipsa de stabilitate politică, principalul risc economic

Reprezentantul BNR a subliniat că cel mai mare risc economic în acest moment nu este unul financiar, ci politic. Acesta a explicat că o eventuală instabilitate guvernamentală ar putea afecta implementarea măsurilor de reducere a deficitului bugetar și ar putea anula progresele realizate într-un interval relativ scurt.

Potrivit lui Dan Suciu, schimbările de direcție sau abandonarea măsurilor fiscale deja asumate ar putea duce la pierderea câștigurilor obținute și ar complica procesul de consolidare bugetară, care trebuie continuat și în anii următori.

„Cel mai mare risc economic este unul politic. Stabilitatea guvernamentală, indiferent de formulă sau de persoane, este principalul risc. O instabilitate ar putea face ca aceste măsuri care duc la reducerea deficitului bugetar să nu mai fie în vigoare, să fie schimbate sau să nu fie implementate la nivelul la care trebuie.

Şi în consecinţă, tot ce s-a câştigat în jumătate de an să se piardă. Şi mai avem ani în care trebuie să lucrăm în această direcţie”, mai precizează Dan Suciu.

Recesiunea tehnică este posibilă, dar economia rămâne pe creștere

În ceea ce privește riscul de recesiune, BNR face distincția între recesiunea tehnică și cea propriu-zisă. Dan Suciu a explicat că este posibil ca, din punct de vedere statistic, să existe două trimestre consecutive cu variații negative, ceea ce ar însemna recesiune tehnică.

Totuși, economia României este estimată să înregistreze o creștere pozitivă în 2025, în jur de 1%, iar perspectivele pentru 2026 sunt considerate favorabile. Din acest motiv, BNR nu anticipează o recesiune economică în sensul clasic al termenului.

„Trebuie să înţelegem diferenţa între recesiune tehnică, aici vorbim despre un indicator statistic, şi recesiunea propriu-zisă, aceasta nu va fi. Dacă ne uităm la creşterea economică pe 2025 ea este pozitivă, avem creştere economică. Probabil undeva la 1%, dar e pe plus. Şi există premize pozitive pe 2026 legate de creştere economică, chiar dacă e posibil ca 2 trimistre, între ele, să aibă diferenţă negativă şi atunci să se creeze recesiune tehnică”, a mai declarat Suciu.

Austeritatea se aplică și la nivelul BNR

Dan Suciu a mai precizat că și Banca Națională a României a adoptat măsuri de prudență bugetară, chiar dacă nu este o instituție bugetară în sens strict. Acesta a explicat că BNR funcționează din venituri proprii, dar a ales să fie solidară cu restul sectorului public.

În acest sens, instituția a renunțat la politica de bonusuri și creșteri salariale pentru angajații cu venituri mari și a redus angajările, în linie cu contextul economic actual.

„BNR nu este o instituţie bugetară, deşi e publică. Avem venituri proprii. Dar fiind o instituţie a statului român, încercăm să fim solidari. Nu am mai mers pe o politică de bonusuri sau creşteri salariale la persoanele cu venituri mari anul trecut. Am redus angajările şi noi”, a mai declarat Dan Suciu.