Volodimir Zelenski ar putea să nu mai candideze la prezidențiale după terminarea războiului: Voi vedea ce vor dori ucrainenii

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mărturisit că nu știe încă dacă va candida la alegerile prezidențiale după terminarea războiului din țară. El a zis că decizia depinde de dorința cetățenilor și că alegerile vor avea loc doar după încheierea conflictului.

Volodimir Zelenski nu s-a decis încă dacă va candida la alegerile prezidențiale după terminarea războiului din Ucraina

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mărturisit că nu știe încă dacă va candida din nou la alegerile prezidențiale, atunci când acestea vor fi organizate după terminarea războiului.

Într-un interviu acordat publicației italiene „Corriere Della Sera”, Volodimir Zelenski a explicat că principala problemă este stabilirea momentului în care pot fi organizate alegerile. El a precizat că acestea vor avea loc doar după încheierea războiului, nu în timpul unui armistițiu temporar.

Președintele a adăugat că nu a luat încă o decizie dacă va participa la alegerile prezidențiale și că va ține cont de dorința cetățenilor ucraineni.

Referitor la criticile legate de lupta împotriva corupției, Zelenski a spus că în Ucraina au fost create instituții independente care pot combate corupția și că el le sprijină, însă investigațiile trebuie realizate de aceste instituții.

El a amintit că, în decembrie, declarase că este pregătit pentru alegeri prezidențiale dacă partenerii internaționali pot garanta securitatea desfășurării lor. În februarie 2026, a mai afirmat că Ucraina ar putea organiza alegeri dacă ar exista un armistițiu de două luni și a propus Rusiei un armistițiu pentru ca și Federația Rusă să organizeze alegeri pe teritoriul său.

„Nu sunt deloc sigur că voi candida (la funcția de președinte – n.r.), voi vedea ce vor dori ucrainenii. Le susțin în toate modurile posibile, dar anchetele trebuie să fie efectuate de ele”, a punctat Zelenski.

Ucraina vizează semnarea unui acord de aderare la UE în 2027, în ciuda scepticismului țărilor membre

Volodimir Zelenski își dorește ca Ucraina să ajungă la un acord cu Uniunea Europeană pentru aderare încă din 2027, chiar dacă, la început, țara ar avea drepturi limitate. Totuși, această idee nu este pe deplin înțeleasă sau susținută de mai multe state membre ale UE, inclusiv de unele țări importante. Acestea se tem că o aderare rapidă ar putea crea probleme noi și greu de gestionat.

Zelenski vrea ca obiectivul aderării Ucrainei la UE cât mai curând să fie inclus în acordul de pace cu Rusia, iar Statele Unite susțin această variantă. În schimb, mai multe guverne europene, inclusiv Franța și Germania, privesc cu scepticism schimbarea regulilor actuale ale procesului de aderare. Potrivit unor diplomați și oficiali europeni citați de Reuters, există temeri că Ucraina sau alte țări candidate ar putea să nu realizeze suficient de bine reformele necesare, mai ales cele legate de combaterea corupției.

Viceprim-ministrul Ucrainei și negociatorul principal cu UE, Taras Kachka, a explicat că pentru Kiev este foarte important un angajament politic clar privind data aderării, deoarece acest lucru ar ajuta procesul de pace și ar contribui la o pace stabilă și corectă în Europa. El a spus că Ucraina va ține cont de îngrijorările statelor membre ale UE.

Kachka a afirmat că Ucraina ar putea semna un acord de aderare cel târziu în 2027, chiar dacă ratificarea și celelalte etape ar dura mai mult. Potrivit lui, ar putea fi introdus un sistem de monitorizare pentru a verifica dacă Ucraina respectă standardele democratice.

Autoritățile ucrainene sunt de acord cu o perioadă de tranziție înainte ca Ucraina să înceapă să primească subvenții agricole europene. Această problemă este considerată una sensibilă, deoarece Ucraina are un sector agricol foarte mare, iar aderarea sa ar putea schimba modul în care sunt împărțite fondurile agricole între statele membre ale Uniunii Europene.

UE respinge extinderea inversă, iar aderarea completă a Ucrainei rămâne puțin probabilă în următorii ani

În mod normal, pregătirea pentru aderarea la UE durează mulți ani și implică reforme în mai multe domenii – economic, juridic, politic și altele – pentru ca țara să respecte standardele democratice și economice.

UE pregătește însă o opțiune de aderare mai rapidă, numită neoficial „extindere inversă”. Aceasta ar permite unei țări să devină membră chiar la începutul procesului de îndeplinire a criteriilor, nu la sfârșit. Potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, țara ar putea adera după ce îndeplinește cerințe minime, dar cu acces limitat la fonduri și la luarea deciziilor până când va respecta toate criteriile. Un oficial UE a explicat că procesul va fi reconfigurat: întâi țara aderă, apoi primește treptat drepturi și responsabilități.

Totuși, analiștii și diplomații nu văd prea mult interes pentru acest model. Creșterea sprijinului pentru partidele populiste anti-extindere în mai multe țări UE face guvernele să fie prudente în privința accelerării procesului, a explicat Anastasia Pocumban de la Consiliul German pentru Relații Internaționale.

Un diplomat european a spus că ideea de „extindere inversă” este practic abandonată și că nu există sprijin pentru stabilirea unei date concrete de aderare. Obiectivul lui Zelenski – 1 ianuarie 2027 – este considerat nerealist, inclusiv din motive administrative, pentru că toate cele 27 de state UE nu vor putea aproba atât de rapid aderarea Ucrainei.

Corina Stratulat, director adjunct la Centrul Politic European, a menționat că o aderare completă în câțiva ani este puțin probabilă. Mai realist ar fi o integrare accelerată: Ucraina ar putea avea acces la piața comună și la sectoare precum energia, tehnologiile digitale, transporturile și să participe treptat la programele și politicile UE.