Teza principală a analizei: „Imperiul rus se prăbușește”
Articolul Telegraph susține că strategia lui Vladimir Putin de a crea o axă globală capabilă să contracareze Statele Unite pierde rapid teren. În text se afirmă că, „încet, dar sigur, speranțele lui Vladimir Putin de a crea o rețea alternativă de alianțe internaționale pentru a contesta hegemonia americană se dezintegrează”. În același material se descrie un „imperiu rus” în declin, marcat de pierderea succesivă a unor parteneri importanți.
Potrivit autorului, trei state considerate cheie pentru strategia rusă – Siria, Iran și Venezuela – sunt în prezent în afara controlului geopolitic al Moscovei.
Situația din Siria: regim nou, incertitudini pentru Moscova
Analiza arată că Siria, stat în care Rusia a avut un rol militar decisiv în timpul războiului civil, nu mai reprezintă un aliat stabil al Kremlinului. Materialul susține că actualul regim are „puțin interes să mențină legăturile cu Moscova”.
Documentul indică riscuri și în ceea ce privește infrastructura militară rusă din zonă. Potrivit textului, marina rusă ar fi fost nevoită să își retragă navele din baza navală de la Tartus, iar viitorul bazei aeriene Hmeimim din apropiere de Latakia este pus sub semnul întrebării. Totuși, analiza subliniază că Putin continuă să ofere protecție fostului lider sirian Bashar al-Assad, aflat la Moscova.
Iranul: „parteneriat strategic” afectat de lipsa sprijinului militar
În cazul Iranului, articolul se referă la acordul numit „parteneriat strategic cuprinzător”, semnat anul trecut cu regimul de la Teheran. Materialul notează că acest acord a fost „menită să consolideze alianța Kremlinului cu Teheranul”, dar că el ar fi devenit nefuncțional după „ce rușii s-au dovedit incapabili să-și apere aliatul în timpul războiului de vara trecută cu Israelul și SUA”.
Un element criticat în analiză este faptul că Moscova ar fi promis sprijin militar în cazul în care Iranul ar fi amenințat extern, însă autorul susține că „atunci când avioanele de război israeliene și americane au atacat infrastructura militară și nucleară cheie a Iranului în iunie, rușii au fost de nevăzut”.
Materialul leagă această situație de deprecierea masivă a rialului și de o diminuare a capacității Teheranului de a susține Rusia în războiul din Ucraina.
Venezuela: „Trump se impune în emisfera vestică”
O treime a analizei este dedicată Venezuelei, considerată ultimul bastion important al Moscovei în emisfera vestică. Potrivit articolului, „Trump a mutat decisiv pe scena mondială”, iar acțiunea militară americană în Venezuela ar fi pus capăt „erei chaviste”. Materialul susține că Rusia a investit miliarde de dolari în armament și cooperare energetică cu Caracas în ultimele două decenii, în încercarea de a-și extinde influența în America Latină.
Autorul descrie decizia americană ca pe „o lovitură de maestru geopolitică”, argumentând că ea pune capăt utilizării Venezuelei ca hub anti-american. Textul notează că „cu Maduro și soția sa închiși în siguranță într-o închisoare din Brooklyn”, Rusia rămâne fără ultimele pârghii din regiune.
Concluzia analizei: presiune crescută asupra Rusiei pe fondul negocierilor pentru Ucraina
În final, autorul subliniază că pierderea acestor trei alianțe reduce marja de acțiune a Kremlinului într-un moment în care „liderul rus este supus unei presiuni enorme pentru a adera la planul de pace al lui Trump pentru Ucraina”. Textul amintește și faptul că tentativa lui Putin de a crea o axă de putere alternativă a început în februarie 2022, odată cu lansarea „operațiunii militare speciale” din Ucraina.
Analiza mai afirmă că Statele Unite „nu sunt pregătite să cedeze niciun centimetru din sfera lor tradițională de influență”, referindu-se atât la America Latină, cât și la spații precum Arctica, unde Washingtonul se opune extinderii Rusiei și Chinei.
