Viitorul primar al Capitalei va gestiona un buget încărcat de datorii. Resursele pentru investiții și proiecte noi rămân limitate

Primarul general ales pe 7 decembrie 2025 va prelua conducerea unei administrații cu resurse considerabile, dar cu spațiu limitat de manevră financiară. Analiza ONG-ului Funky Citizens evidențiază că finanțele Capitalei sunt dominate de datorii, subvenții și cheltuieli curente, iar orașul funcționează în continuare după un Plan Urbanistic General vechi de 25 de ani.

Viitorul primar al Capitalei va gestiona un buget încărcat de datorii

Bugetul Municipiului București pentru anul 2025 este construit pe venituri totale estimate la 12,02 miliarde lei. Aproape două treimi din această sumă, respectiv 63,14%, provin din veniturile curente, adică resurse care ar trebui să intre automat, fără intervenții majore din partea administrației. Această categorie include cotele defalcate din impozitul pe venit, veniturile nefiscale și impozitele și taxele pe bunuri și servicii.

Principala sursă de venit a Primăriei Municipiului București rămâne cota din impozitul pe venit, estimată pentru 2025 la 4,32 miliarde lei, un nivel mai scăzut decât în 2024, când încasările au fost de 4,83 miliarde lei.

La finalul primelor trei trimestre, PMB a înregistrat încasări de 3,53 miliarde lei, reprezentând 81,7% din planul anual, scrie în analiza celor de la Funky Citizens.

În același timp, primăriile de sectoare au colectat împreună 4,23 miliarde lei, cu aproape 20% mai mult decât Primăria Generală, deși PMB suportă costurile majore pentru transport, termoficare și spitale.

Veniturile cumulate ale Municipiului București în primele trei trimestre au fost de 7,78 miliarde lei, în timp ce sectoarele au raportat 11,06 miliarde lei, aproape egal cu bugetul general estimat pentru întregul an. Sectorul 1 a avut cele mai mari încasări, de 2,25 miliarde lei, iar Sectorul 5 s-a situat la capătul opus, cu 1,12 miliarde lei.

Cheltuielile prioritare și rigiditatea bugetară la PMB

Deși bugetul total depășește 12 miliarde lei, peste 80% din sumă este destinată cheltuielilor de funcționare, iar pentru investiții rămân aproximativ 2 miliarde lei. Majoritatea veniturilor provin din impozitul pe venit, dar sectoarele colectează mai mult decât Primăria Generală, deși PMB plătește pentru serviciile esențiale.

Primarul viitor va prelua și datorii semnificative, inclusiv peste 1,3 miliarde lei către ELCEN și restanțe către persoanele adulte cu dizabilități. Subvențiile pentru încălzire și transport consumă anual aproape jumătate din bugetul propriu al PMB, adică aproximativ 3 miliarde lei. În primele nouă luni ale anului 2025, subvențiile au însumat 1,9 miliarde lei, iar cheltuielile de personal au depășit 1,6 miliarde lei.

Cheltuielile de capital pentru anul 2025 sunt de aproape 1,2 miliarde lei, în timp ce rambursările de credite interne și externe ajung la 1,02 miliarde lei. În bugetul PMB sunt prevăzute și plăți de 0,4 miliarde lei pentru asistența socială și sume pentru proiectele PNRR, de 0,15 miliarde lei pentru componenta nerambursabilă și 0,10 miliarde pentru componenta de împrumut.

Alocările pe domenii arată că energia termică și transportul absorb cea mai mare parte a bugetului, cu 4,04 miliarde lei cumulativ. Detaliile includ:

• 2,25 miliarde lei pentru energie termică, din care 1,2 miliarde lei pentru subvenții;
• 1,8 miliarde lei pentru transport, din care 1,4 miliarde lei pentru subvenții la transportul public;
• 776,6 milioane lei pentru sănătate;
• 651 milioane lei pentru cultură, recreere și religie;
• 598,8 milioane lei pentru asigurări și asistență socială;
• 537 milioane lei pentru autorități executive;
• 356,7 milioane lei pentru locuințe și servicii publice;
• 309,8 milioane lei pentru datorii publice;
• 249,4 milioane lei pentru protecția mediului;
• 70,65 milioane lei pentru învățământ.

Din totalul bugetului, peste 5,7 miliarde lei (73,2%) merg către cheltuieli curente, iar secțiunea de dezvoltare rămâne cu 2,08 miliarde lei, alocate în special pentru energie termică, sănătate, transport, locuințe și protecția mediului.

Structura bugetului arată clar un grad ridicat de rigiditate: peste 80% din bugetul general și aproape 90% din bugetul propriu sunt dedicate cheltuielilor recurente, dificil de ajustat pe termen scurt.

Investițiile și dezechilibrele dintre Primăria Generală și sectoare

Investițiile planificate pentru 2025 totalizează 1,6 miliarde lei, dar două treimi merg către rețeaua de termoficare. Transportul public primește doar aproximativ 230 milioane lei, insuficient pentru modernizarea celor aproximativ 50 km de linii de tramvai, chiar dacă finanțarea europeană este aprobată. În plus, există litigii, precum contractul pentru 40 de tramvaie de 18 metri, care ar putea genera un impact suplimentar de aproape 300 milioane lei.

Distribuția resurselor între Primăria Generală și sectoare accentuează dezechilibrele. Sectoarele dispun de venituri considerabile și pot derula proiecte locale mai ample, în timp ce Primăria Generală acoperă doar funcționarea serviciilor esențiale. Redistribuirea cotelor din impozitul pe venit ar putea corecta parțial dezechilibrele, dar ar afecta sectoarele în domenii precum educația și asistența socială.

Probleme urbanistice nerezolvate la PMB

Planul Urbanistic General actual datează din 2000, iar orașul s-a schimbat semnificativ în ultimii 25 de ani. Noul PUG, început în 2013 și relansat în 2022, este blocat din cauza unor plăți restante către consorțiul condus de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. Primăria invocă neînțelegeri tehnice, dar întârzierea prelungește situația de haos urbanistic, într-un oraș cu spații verzi insuficiente și infrastructură socială limitată.

Președintele Ordinului Arhitecților, Ștefan Bâlici, consideră că viitorul primar ar trebui să își asume un calendar clar pentru finalizarea PUG-ului în primele 100 de zile de mandat, pentru a stabiliza direcția de dezvoltare a orașului.