Viitorul prim-ministru al României. Cine este, de fapt, Delia Velculescu, „doamna de fier” care ar putea conduce Guvernul

Numele Delia Velculescu revine în prim-planul scenei politice, pe fondul consultărilor începute de Nicușor Dan pentru formarea noului guvern. Economistă cu o carieră impresionantă la FMI și experiență în gestionarea crizelor din Grecia, Cipru și Africa de Sud, ea este văzută de mai multe surse drept una dintre variantele tehnocrate analizate serios pentru funcția de premier al României.

Delia Velculescu este vehiculată pentru funcția de premier înainte de consultările programate astăzi de președintele Nicușor Dan

Delia Velculescu, viitorul premier al României? Președintele Nicușor Dan începe luni, 18 mai 2026, consultările de la Palatul Cotroceni pentru formarea unui nou guvern, iar în culisele politice și financiare de la București circulă tot mai insistent numele Deliei Velculescu. Economistă cu o carieră de peste două decenii la Fondul Monetar Internațional, ea este considerată de mai multe surse politice drept principala variantă tehnocrată analizată pentru funcția de prim-ministru.

Deși nu există o confirmare oficială privind această posibilitate, contextul politic și economic face ca scenariul să fie considerat credibil, consideră jurnalistul Dan Andronic, potrivit evz.ro.

Atât Nicușor Dan, cât și lideri ai principalelor partide au transmis în ultimele săptămâni că România are nevoie de un premier care să înțeleagă mecanismele economice și să poată negocia cu instituțiile financiare internaționale într-o perioadă complicată pentru bugetul de stat și pentru implementarea reformelor asumate prin PNRR.

În acest context, numele Delia Velculescu revine în prim-plan. Economistul român are experiență directă în gestionarea unor crize economice majore și a fost implicată în unele dintre cele mai dificile negocieri financiare europene din ultimii ani. Chiar dacă nu are experiență politică în România și nu este afiliată vreunui partid, profilul său tehnocrat corespunde tot mai mult cu tipul de lider despre care se discută în aceste zile la Cotroceni.

Născută la Sibiu, în 1975, Delia Velculescu a studiat la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, unde profesor de fizică i-a fost viitorul președinte Klaus Iohannis. În 1992, la vârsta de 18 ani, a plecat în Statele Unite după obținerea unei burse pentru studii economice la Wilson College din Pennsylvania.

Ulterior, și-a continuat pregătirea academică la Universitatea Johns Hopkins, una dintre cele mai prestigioase instituții americane. Acolo a obținut atât masteratul, cât și doctoratul în economie, teza sa analizând implicațiile fiscale ale formării obiceiurilor de consum.

În 2002, imediat după finalizarea studiilor, a intrat în echipa Fondului Monetar Internațional, instituție în care și-a construit întreaga carieră profesională. Delia Velculescu este căsătorită cu Victor Velculescu, profesor de oncologie la Johns Hopkins și cercetător cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul geneticii și detectării cancerului prin teste genetice.

Criza bancară din Cipru i-a consolidat reputația de negociator dur

Prima misiune majoră care a făcut-o cunoscută în interiorul FMI și în mediile financiare europene a fost cea din Cipru, în 2013, într-un moment în care sistemul bancar al insulei se confrunta cu una dintre cele mai grave crize din Uniunea Europeană.

Din partea FMI, Delia Velculescu a făcut parte din echipa „Troicii”, structură formată din Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană. Grupul a negociat programul de salvare financiară pentru Nicosia și a supervizat implementarea măsurilor de restructurare economică.

Perioada respectivă a fost marcată de decizii extrem de controversate și nepopulare. Printre acestea s-au numărat privatizări ample, restructurarea profundă a sistemului bancar și eliminarea unui volum uriaș de credite neperformante care amenințau stabilitatea financiară a Ciprului.

Presa din România nota încă din 2015 că economistul român a avut o poziție fermă în negocieri, într-un context în care creditorii internaționali impuneau măsuri dure, iar autoritățile locale încercau să limiteze costurile politice și sociale ale reformelor.

Experiența cipriotă i-a construit reputația de negociator inflexibil, dar eficient, într-un domeniu în care instituțiile financiare internaționale urmăresc în primul rând stabilitatea macroeconomică și reducerea riscurilor sistemice.

Delia Velculescu a devenit cunoscută în Europa în timpul crizei Greciei

Consacrarea europeană a venit însă în vara anului 2015, în plină criză a datoriilor suverane din Grecia. Atunci, FMI a anunțat oficial că o echipă condusă de Delia Velculescu merge la Atena pentru discuții tehnice cu autoritățile elene și cu instituțiile europene privind noul program economic.

Momentul era unul critic pentru întreaga zonă euro. Grecia refuza rambursarea unei datorii de 1,5 miliarde de euro către FMI, iar posibilitatea ieșirii țării din zona euro devenise o temă reală pe agenda europeană.

Presa elenă a poreclit-o rapid „Draculescu”, prezentând-o drept veterana bailout-ului cipriot și unul dintre oamenii-cheie ai Fondului Monetar Internațional în negocierile cu statele aflate în dificultate financiară.

Publicații internaționale importante, inclusiv The Guardian, au descris-o drept o persoană serioasă și dedicată, cu reputația unei „Iron Lady” („doamna de fier”) a negocierilor economice. Misiunea de la Atena a fost considerată una dintre cele mai complexe și tensionate intervenții din istoria recentă a FMI.

Reformele structurale negociate de echipa sa reprezentau condiția principală pentru accesul Greciei la al treilea program de asistență financiară. În acea perioadă, discuțiile nu mai aveau doar o dimensiune economică, ci și una profund politică, întrucât viitorul monedei euro era pus sub semnul întrebării.

Economistul român a rămas în fruntea misiunii FMI pentru Grecia până cel puțin în 2017, fiind implicată în monitorizarea implementării reformelor și a măsurilor de consolidare fiscală convenite cu creditorii internaționali.

România are nevoie de reforme economice, iar numele ei reapare în discuții, la fel ca și în 2025

După mai bine de un deceniu petrecut în Departamentul European al FMI, Delia Velculescu a fost transferată în Departamentul pentru Africa, unde a devenit Director Asistent și șefa misiunii FMI pentru Africa de Sud.

În noiembrie 2024, o echipă coordonată de ea a efectuat o vizită oficială la Johannesburg și Pretoria pentru evaluarea economiei sud-africane. Analiza prezentată de experții FMI a fost una directă: Africa de Sud avea un potențial economic major, dar ritmul de creștere al PIB-ului rămânea mult prea redus pentru o economie emergentă cu resursele sale.

Printre recomandările formulate s-au numărat reducerea deficitului bugetar, limitarea subvențiilor ineficiente, reducerea transferurilor către companiile de stat și controlul cheltuielilor salariale din sectorul public.

Tot în această perioadă, Delia Velculescu a co-semnat, în martie 2025, o analiză FMI potrivit căreia eliminarea blocajelor structurale din energie, logistică și piața muncii ar putea accelera creșterea economică a Africii de Sud spre 3% anual pe termen mediu.

Numele său a mai fost vehiculat și în 2025 în discuțiile privind un posibil premier tehnocrat în România, fără ca scenariul să se concretizeze atunci. De această dată însă, contextul economic este diferit.

România are nevoie de accesarea rapidă a fondurilor europene din PNRR, de implementarea reformelor asumate și de consolidarea credibilității fiscale în fața instituțiilor internaționale și a investitorilor externi. Exact domeniile în care Delia Velculescu și-a construit reputația profesională în ultimele două decenii.

Deocamdată, posibilitatea ca ea să ajungă la Palatul Victoria rămâne la nivelul discuțiilor politice și al informațiilor apărute pe surse. Totuși, în marile crize economice europene ale ultimilor ani, nu au existat mulți economiști români care să fi fost implicați atât de mult în centrul negocierilor internaționale așa cum a fost Delia Velculescu.

Subiect	Informații esențiale
Nume vehiculat pentru funcția de premier	Delia Velculescu
Context politic	Consultările începute de Nicușor Dan pentru formarea noului guvern
Experiență profesională	Peste 20 de ani la Fondul Monetar Internațional
Studii	Wilson College și Universitatea Johns Hopkins (masterat și doctorat în economie)
Prima mare misiune internațională	Criza bancară din Cipru, 2013
Rol în Grecia	Șefa misiunii FMI în timpul crizei datoriilor suverane
Perioada misiunii din Grecia	Aproximativ 2015–2017
Funcție actuală	Director Asistent în Departamentul pentru Africa al FMI
Misiune recentă	Coordonarea evaluării economiei Africii de Sud
Principalele recomandări economice	Consolidare fiscală, reducerea deficitului și reforme structurale
Avantajele profilului său	Experiență internațională, reputație tehnocrată, lipsa afilierii politice
Statutul candidaturii	Informație neconfirmată oficial, vehiculată pe surse politice

Palatul Cotroceni analizează și variante alternative pentru funcția de prim-ministru, potrivit altor surse

Pe lângă numele Delia Velculescu, pe lista scurtă a președintelui Nicușor Dan s-ar afla și alte două nume de calibru, vehiculate de presă în ultimele zile, potrivit altor surse, ca posibili șefi ai viitorului Guvern.

Așadar, conform unor surse politice, Radu Burnete reprezintă una dintre opțiunile principale ale șefului statului pentru preluarea mandatului de la Palatul Victoria. În prezent, acesta ocupă funcția de consilier prezidențial pe probleme economice și sociale, o poziție cheie în care a fost numit în vara anului trecut.

Burnete vine cu un background solid din mediul privat, unde s-a afirmat timp de cinci ani ca director executiv al Confederației Patronale Concordia. Experiența sa managerială și de reprezentare este completată de activitatea în cadrul Consiliului Investitorilor Străini, dar și de o carieră de consultant în servicii financiare desfășurată la Bruxelles.

Din punct de vedere academic, profilul său îmbină studiile de științe politice absolvite la București cu un masterat obținut la Viena.

Cea de-a doua variantă de lucru pentru conducerea Executivului este Șerban Matei, un specialist de top din zona macroeconomiei de elită. Acesta ocupă în acest moment funcția de director al Direcției de Relații Internaționale din cadrul Băncii Naționale a României (BNR).

Considerat un profesionist desăvârșit și un apropiat al guvernatorului Mugur Isărescu, Matei aduce la masa negocierilor o vastă experiență în interfața cu marile organisme financiare internaționale. Carte sa de vizită include reprezentarea oficială a României la Fondul Monetar Internațional (FMI), un parcurs început în anul 2012. De asemenea, el a fost implicat direct și strategic în toate negocierile majore purtate de țara noastră cu Banca Mondială și cu instituțiile de decizie ale Uniunii Europene.