Victor Ponta acuză ONG-urile că sabotează proiectele din energie: Ne-au amenințat «Dacă îndrăzniți, nenorociților…»

Victor Ponta a criticat dur organizațiile neguvernamentale pe care le acuză că blochează proiecte energetice majore și că influențează deciziile din Parlament. În același timp, mai multe ONG-uri contestă acordul de mediu pentru proiectul hidroenergetic Surduc-Siriu, susținând că documentația ar fi fost actualizată superficial și că impactul asupra biodiversității este ignorat.

Victor Ponta acuză ONG-urile că sabotează proiectele energetice. Episod tensionat în Comisia de Industrii

Fostul premier Victor Ponta a lansat acuzații dure la adresa organizațiilor neguvernamentale implicate în contestarea unor proiecte energetice majore, susținând că acestea blochează investițiile și afectează dezvoltarea sectorului.

Victor Ponta a relatat un episod petrecut în aceeași zi în cadrul Comisiei de Industrii din Parlament, unde a spus că atmosfera a fost una tensionată, din cauza prezenței numeroase a reprezentanților unor ONG-uri. El a explicat că, în mod obișnuit, la ședințele comisiei participă un număr redus de parlamentari, însă de această dată sala ar fi fost arhiplină, chiar cu mai mulți invitați decât deputați.

Potrivit relatării sale, discuțiile au avut loc în contextul unui proiect de lege inițiat de ministrul Energiei, care ar viza limitarea posibilității de blocare a marilor proiecte energetice prin procese deschise de organizații civice. Ponta a afirmat că, realizând cine erau o parte dintre participanți, ar fi constatat că jumătate dintre cei prezenți erau membri ai unor ONG-uri precum Declic sau Greenpeace.

Fostul premier a spus că i-a întrebat pe aceștia cu ce se ocupă și cine le finanțează activitatea, iar răspunsul ar fi fost că sursele de finanțare sunt confidențiale.

El a susținut că reprezentanții ONG-urilor ar fi venit să transmită avertismente dure parlamentarilor, sugerând că vor reacționa, inclusiv în mod violent, dacă proiectul legislativ va fi adoptat.

„Auzi un episod de azi care e foarte important pentru România. Un episod de azi din Comisia de Industrii. Eu sunt membru în Comisia de Industrii. Lasă, nu asta e problema. Problema este că de obicei suntem acolo nu știu câți, 10-15 deputați. Ba, era sala plină, arhiplină, mai mulți decât noi, decât deputații… Și am întrebat ce se întâmplă? Iese o bătaie? Ce se întâmplă, domnule?

Zice, e un proiect absolut normal… Cred că ai auzit și tu, ai scris și tu despre el. E un proiect de lege inițiat de Burduja, dacă nu mă înșel, care zice așa: domnule, nu mai putem opri lucrările la mari proiecte de energie. Apropo de criza din energie… Prin procesele inițiate de toate ONG-uri.

Și atunci m-am prins, ăștia, jumate din sală sunt ONG-uri, Declic, Greenpeace… Pe ăla cum îl cheamă? Somnorilă ăla de la USR, ăla care dormea prin parcuri… Prima mea întrebare a fost: domnule, dar voi cu ce vă ocupați de puteți să stați marți pe aici prin Parlament? Că noi suntem la muncă, ca să zic așa… Domnule, noi suntem la ONG-uri. Și cine plătește ONG-urile?

Sursele noastre sunt confidențiale. Și ce căutați pe aici? Am venit să vă spunem că dacă îndrăzniți, nenorociților… Ne-au făcut praf practic, știi… Președintele comisiei, de la UDMR, un tip așa cu experiență, întreba: știți, avem și noi voie să luăm cuvântul? Nu, nu! Ștergeau pe jos cu noi”, a povestit Victor Ponta la „Marius Tucă Show”.

Proteste față de acordul de mediu pentru Surduc-Siriu

În același timp, activiștii de mediu au protestat față de actualizarea documentației pentru proiectul hidroenergetic Surduc-Siriu de pe râul Bâsca Mare, pentru care Ministerul Mediului a emis acordul de mediu. Mai multe organizații au calificat demersul drept o farsă și au susținut că analiza comparativă a versiunilor raportului privind impactul asupra mediului ar arăta că documentația din 2025 este aproape identică cu cea din 2024.

Potrivit acestora, diferențele ar fi minore, limitându-se la modificarea anului de pe copertă, adăugarea unor tabele și extinderea unei secțiuni tehnice. Reprezentanții organizațiilor au afirmat că majoritatea capitolelor esențiale, inclusiv cele privind speciile protejate sau analiza corpurilor de apă, ar fi fost copiate integral.

Totodată, activiștii au acuzat că documentația ar ignora impactul asupra sitului Lunca Buzăului și nu ar include evaluări privind anumite habitate prioritare și specii protejate din zona Penteleu. Ei au susținut că ministerul ar propune un acord de mediu pe baza unei evaluări incomplete, ceea ce ar putea duce la afectarea biodiversității din Munții Carpați.

„Deși instituția a solicitat oficial revizuirea documentației la finele anului 2025, o analiză comparativă a textelor demonstrează că ‘actualizarea’ este o farsă: versiunea 2025 este identică cu cea din 2024 în proporție de 96,4%.

Analiza automată a celor două versiuni ale Raportului privind Impactul asupra Mediului (RIM): 276 pagini în 2024 versus 278 pagini în 2025, scoate la iveală un dispreț profund față de rigoarea științifică și lege. Modificările reale se rezumă la schimbarea anului pe copertă, adăugarea a două tabele minore și extinderea secțiunii de zgomot.

În rest, 96,4% din document rămâne neschimbat: studiile pentru speciile protejate (ihtiofaună, vidră), analiza corpurilor de apă, matricea de impact și concluziile sunt copiate cuvânt cu cuvânt. Dincolo de metoda grosolană ‘copy-paste’, documentația girată de ministra Diana Buzoianu este un fals periculos: ignoră complet impactul asupra sitului Lunca Buzăului și exclude analiza asupra arinișului (habitat prioritar) și a zglăvoacei (specie protejată) din zona Penteleu.

Practic, Ministerul Mediului propune un acord de mediu pe o evaluare care nu acoperă nici măcar un sfert din obligațiile legale, sacrificând biodiversitatea Munților Carpați pentru un proiect care este ‘cvasi nefuncțional’ conform specialiștilor”, afirmă activiștii de mediu.

Mesajul a fost transmis cei de la Comunitatea Declic, Asociația Social Culturală Tainița Baștinei, Asociația Agent Green, Valea Jiului Society, Asociația Ecolegal și Bankwatch România.

Specialiștii ar contesta „miza strategică” energetică

Organizațiile de mediu au invocat și punctul de vedere al unor specialiști care contestă importanța energetică a proiectului. Lectorul universitar Cornel Ilinca a explicat, în comunicatul citat, că proiectul nu ar putea fi considerat strategic sau de interes național strict din perspectiva contribuției energetice.

Acesta a arătat că puterea instalată de 55 MW și producția estimată, care ar putea scădea sub 100 GWh anual din cauza schimbărilor climatice, ar reprezenta o contribuție redusă la securitatea energetică a țării. De asemenea, criteriile tehnice nu ar susține clasificarea proiectului drept strategic, întrucât acesta nu ar acoperi vârfuri semnificative de consum și nu ar reduce dependența de importuri.

Specialistul a mai subliniat că proiectul ar implica riscuri hidrologice crescute, în timp ce alternativele precum investițiile în energie fotovoltaică, eoliană sau sisteme de stocare ar putea aduce beneficii comparabile, dar cu costuri și impact asupra mediului mai reduse.

„Proiectul nu poate fi clasificat ca ‘strategic’ sau ‘de interes național’ strict din perspectivă energetică. Capacitatea instalată de 55 MW și producția estimată (posibil redusă sub 100 GWh/an sub influența schimbărilor climatice) reprezintă o contribuție minoră la securitatea energetică națională.

Criteriile tehnice relevante nu susțin această clasificare: proiectul nu acoperă vârfuri semnificative de consum, nu reduce dependența de importuri și implică riscuri hidrologice crescute. Alternativ, investiții în fotovoltaic/eolian/BESS oferă beneficii similare cu costuri și impact mult mai reduse”, a afirmat lectorul universitar Cornel Ilinca.