Vicepremierul Tánczos Barna cere reformă „de jos în sus” la Romsilva. Experţii trebuie să se implice în educaţia tinerilor

Vicepremierul Tánczos Barna a afirmat, la Miercurea-Ciuc, că reforma Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva trebuie realizată „de jos în sus”, prin implicarea directă a specialiştilor şi a administratorilor din sistem. El a subliniat importanţa educaţiei forestiere în rândul tinerilor şi a cerut o eficientizare a activităţii instituţiei, astfel încât sectorul silvic din România să devină mai competitiv pe piaţa europeană a lemnului.

Reforma Romsilva este un proces care trebuie construit din interior, atrage atenția vicepremierul Tánczos Barna

Vicepremierul Tánczos Barna a declarat vineri, la Miercurea-Ciuc, că procesul de reformă prin care trece Regia Naţională a Pădurilor Romsilva reprezintă „un subiect de actualitate majoră”, subliniind că schimbarea trebuie realizată „de jos în sus”, prin implicarea directă a celor care lucrează în sistem.

El a participat astăzi, 27 martie, la deschiderea celei de-a patra ediţii a Conferinţei Administratorilor şi Proprietarilor de Păduri, eveniment care oferă anual un cadru de dezbatere pentru temele importante din sectorul forestier.

Fost ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor în perioada 2020-2023, Tánczos Barna a explicat că o reformă impusă exclusiv din exterior riscă să nu ţină cont de realităţile din teren, iar acest lucru ar putea conduce la decizii luate fără cunoaşterea tuturor detaliilor.

El a arătat că îşi reproşează faptul că, în perioada în care a condus ministerul, nu a fost suficient de insistent pentru ca schimbarea iniţiată din interiorul Romsilva să ajungă la o finalitate clară şi la o reformă concretă.

„Îmi reproşez personal că nu am fost suficient de insistent când ar fi trebuit să fiu ca această schimbare venită de jos în sus, din interiorul RNP-ului, să ajungă la o finalitate şi la o reformă”, a afirmat vicepremierul UDMR.

Rolul specialiştilor în educaţia tinerilor despre pădure

Vicepremierul a insistat şi asupra necesităţii implicării specialiştilor din domeniul silvic în educaţia tinerilor, considerând că legătura dintre şcoală şi sectorul forestier trebuie consolidată.

În opinia sa, ar fi de nedorit ca Regia Naţională a Pădurilor să lipsească de la activităţile din cadrul programului „Săptămâna verde”, deoarece prezenţa pădurarilor şi a inginerilor silvici în şcoli ar putea contribui la formarea unei relaţii sănătoase a copiilor cu natura.

Tánczos Barna a explicat că tinerii ar trebui să aibă ocazia să înveţe direct de la specialişti despre importanţa pădurii, atât din perspectiva protecţiei mediului, cât şi a exploatării sustenabile a resurselor.

„Eu nu aş dori să văd, de exemplu, un RNP care lipseşte de la Săptămâna verde. Eu nu aş dori să văd

Săptămână verde în şcolile din România fără o zi, jumătate de zi, în care un pădurar, un inginer silvic, este în şcoală pentru a planta dragostea pentru pădure în inima copiilor şi raţiunea cu privire la exploatarea sustenabilă a pădurii în mintea copiilor.

De noi depinde când şi cum vor învăţa despre pădure cei care vin din urmă”, a declarat Tánczos Barna.

Romsilva şi administratorii de pădure trebuie să devină un model de eficienţă la nivel european

În acelaşi context, vicepremierul şi-a exprimat dorinţa ca reforma Romsilva să conducă la transformarea instituţiei într-un model de eficienţă şi de administrare responsabilă a naturii la nivel european.

El a apreciat că atât regia, cât şi administratorii privaţi sau ocoalele silvice aflate în subordinea autorităţilor locale ar trebui să devină exemple de bună practică în gestionarea resurselor forestiere.

Tánczos Barna a subliniat că România administrează o resursă naturală uriaşă şi că este esenţial ca actorii din domeniu să îşi unească forţele pentru a evita risipirea potenţialului existent.

În opinia sa, o colaborare mai strânsă ar putea contribui la consolidarea poziţiei ţării pe piaţa internaţională şi europeană a lemnului, prin creşterea competitivităţii şi valorificarea mai eficientă a resurselor.

„Mi-ar plăcea să văd că Romsilva şi administratorii de pădure, ocoalele de regim – private, ocoalele de la autorităţile locale – vor deveni model de administrare a naturii, un model de eficienţă la nivel european, iar noi, cei care administrăm această resursă uriaşă din România, trebuie să devenim jucători importanti pe piaţa internaţională sau cel puţin pe piaţa europeană a lemnului şi trebuie să ne unim forţele pentru a nu dispersa toate resursele pe care le avem la îndemână”, a spus Tánczos Barna.

Vicepremierul a mai atras atenţia şi asupra provocărilor actuale cu care se confruntă sectorul forestier, precum schimbările climatice, presiunile venite din partea societăţii sau contextul internaţional tensionat.

El a arătat că specialiştii şi proprietarii de păduri trebuie să fie nu doar cei care se adaptează la schimbări, ci şi cei care le generează, asumându-şi un rol activ în definirea direcţiei de dezvoltare a domeniului.

„Trebuie să fim extrem, extrem de atenţi la aceste provocări.

Avem, de fapt, două opţiuni: Suntem tot timpul cei care încearcă să se adapteze schimbărilor, încercăm să răspundem noi într-un fel sau altul la aceste schimbări, sau suntem noi cei care generăm schimbările?

Şi cred că trebuie să alegem a doua opţiune”, a încheiat Tánczos Barna.