APIA 2026. Tánczos Barna anunță termenul-limită pentru depunerea cererilor de plată. Fermierii riscă să piardă banii

Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a anunțat că termenul-limită pentru depunerea cererilor de plată în cadrul Campaniei APIA 2026 este 5 iunie 2026. Oficialul a avertizat că nu va exista nicio prelungire, iar fermierii care nu depun documentele la timp riscă să piardă subvențiile pentru acest an.

Ministerul Agriculturii anunță reguli stricte pentru depunerea cererilor APIA în 2026

Tánczos Barna a declarat că fermierii mai pot depune cererile de plată APIA doar până la data de 5 iunie 2026 inclusiv. După această dată, sistemul nu va mai accepta solicitări.

Până în prezent, au fost depuse peste 500.000 de cereri pentru o suprafață totală de aproximativ 4,6 milioane de hectare, potrivit datelor prezentate de ministrul interimar al Agriculturii.

Cererile pot fi completate prin aplicația geospațială AGI Online. În cazul fermierilor care solicită sprijin pentru sectorul zootehnic, aceștia trebuie să completeze și o declarație specifică, în funcție de programările stabilite cu funcționarii APIA, înainte de utilizarea platformei.

Campania APIA 2026 reprezintă mecanismul anual prin care fermierii români din sectorul vegetal și zootehnic solicită subvenții europene și naționale. Plățile sunt finanțate din fonduri FEGA, FEADR și de la bugetul de stat, în cadrul Planului Național Strategic 2023-2027.

Fermierii pot pierde subvențiile dacă depun documentele după 5 iunie

Spre deosebire de alți ani, Ministerul Agriculturii a anunțat că în 2026 nu vor exista prelungiri ale termenului de depunere.

Calendarul oficial stabilit pentru Campania APIA 2026 include perioada 16 martie – 5 iunie pentru depunerea cererilor de plată. Data de 5 iunie este considerată termen-limită absolut, iar fermierii care depun documentele după această zi își pierd dreptul la subvențiile aferente anului 2026.

Potrivit estimărilor, plata avansurilor ar urma să înceapă din 16 octombrie 2026, când fermierii pot primi până la 70% din fondurile europene aprobate. Plățile finale sunt programate în perioada decembrie 2026 – 30 iunie 2027.

Subvențiile sunt împărțite în mai multe categorii. Pentru sectorul vegetal, sprijinul de bază BISS este estimat la aproximativ 100,66 euro pe hectar, iar sprijinul redistributiv CRISS poate ajunge la aproximativ 52,82 euro pe hectar pentru fermele mici și medii. Tinerii fermieri pot primi suplimentar aproximativ 49 euro pe hectar.

În sectorul zootehnic sunt prevăzute scheme precum Sprijinul Cuplat Zootehnic pentru bovine, ovine, caprine și bivolițe, ecoschemele de bunăstare și Ajutoarele Naționale Tranzitorii. Acestea din urmă vor fi plătite efectiv în anul 2027.

Tánczos Barna vorbește și despre proiectele PNRR

Vicepremierul a oferit explicații și despre proiectul privind utilizarea terenurilor degradate administrate de Agenția Domeniilor Statului, de care depinde accesarea unor fonduri europene importante pentru investițiile în energie regenerabilă.

Potrivit lui Tánczos Barna, ordonanța de urgență pregătită anterior nu a mai fost publicată în Monitorul Oficial după ce Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, motivând că în timpul ședinței de Guvern au fost introduse prevederi care nu au parcurs procedura completă de avizare.

„Am avut o ordonanţă de urgenţă care a trecut de Guvern, dar după aceea, la Consiliul Legislativ, am avut un aviz negativ, pentru că în timpul şedinţei de Guvern s-a completat ordonanţa de urgenţă cu teme care n-au fost trecute prin procedura de avizare, motiv pentru care ordonanţa de urgenţă care reglementa modul în care trebuia respectat, trebuia îndeplinit jalonul PNRR prin ADS nu s-a mai publicat în Monitorul Oficial”, a declarat, miercuri, vicepremierul într-o conferinţă de presă.

Oficialul a precizat că a fost depus un nou proiect de lege în Parlament, la Senat, și și-a exprimat speranța că actul normativ va fi adoptat rapid pentru ca România să îndeplinească jalonul 509 din PNRR. Acest jalon vizează crearea cadrului legal pentru utilizarea terenurilor degradate în proiecte de energie regenerabilă. În caz contrar, România riscă să piardă 771 de milioane de euro.

„Sper ca săptămâna viitoare să putem trece actul normativ prin Senat, după care să ajungem la Camera Deputaţilor şi, prin aprobare, în timp util, să îndeplinim şi jalonul”, a mai precizat Tánczos Barna.

Ce spune vicepremierul despre consilierii onorifici din Guvern și firmele de consultanță

Tánczos Barna a comentat și scandalul privind consilierii onorifici din Guvern și firmele de consultanță. Vicepremierul a afirmat că persoanele care colaborează oficial cu Executivul ar trebui să renunțe la activitățile de consultanță pentru a evita suspiciunile de conflict de interese.

„Sunt total nesănătoase aceste lucruri, pentru că până la urmă aduce într-o lumină foarte proastă persoana care i-a chemat, i-a acceptat, i-a adus în echipă ca şi consilieri onorifici”, a afirmat acesta.

Declarațiile au venit după apariția unor informații potrivit cărora o casă internațională de avocatură în care activează Cristian Băcanu, consilier onorific al vicepremierului Oana Gheorghiu, ar fi primit aproximativ 19.000 de euro pentru servicii juridice legate de programul SAFE.

„Nu este un lucru sănătos, cel mai frumos este dacă a văzut cineva că vine firma de consultanţă, cabinetul de avocatură, ce o fi, la o licitaţie sau la o depunere de oferte, ori să facă pasul înapoi din poziţia de consilier onorific ori să nu depună oferta”, a declarat Tánczos Barna.

Vicepremierul a afirmat că astfel de situații afectează imaginea Guvernului și creează suspiciuni chiar și atunci când activitatea profesională este una legală și realizată corect.

„Orice muncă profesionistă o să fie umbrită de această discuţie, de ce a venit cineva care este şi consilier onorific”, a mai spus Tánczos Barna.