Veniturile românilor au crescut mult în ultimii 15 ani, dar sunt tot sub media UE (studiu)

Românii au înregistrat cea mai mare creștere a veniturilor reale din Uniunea Europeană între anii 2010–2025, potrivit datelor analizate de Monitorul Social. Evoluția s-a produs pe fondul dezvoltării economice și al integrării europene, reducând parțial decalajele sociale și teritoriale, însă veniturile rămân sub media europeană.

Veniturile românilor au crescut mult în ultimii 15 ani, dar sunt tot sub media UE

Potrivit datelor Eurostat prelucrate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, veniturile românilor au înregistrat o creștere semnificativă după aderarea României la Uniunea Europeană. În această perioadă, s-au observat atât o majorare a veniturilor reale mediene, cât și o reducere a unor inegalități economice. Cu toate acestea, România continuă să se situeze sub media europeană în ceea ce privește nivelul veniturilor și se confruntă în continuare cu diferențe importante între categoriile de populație.

Între anii 2010 și 2025, venitul median real al cetățenilor din Uniunea Europeană a crescut, în medie, cu 25%. În același interval, România a înregistrat cea mai rapidă evoluție dintre toate statele membre, cu o creștere de 160% a veniturilor reale. Venitul median nu trebuie confundat cu salariul median deoarece include toate sursele de venit ale populației, precum salariile, pensiile, alocațiile și alte transferuri sociale.

În urmă cu zece ani, veniturile românilor erau de circa 6,5 ori mai mici decât media UE

În urmă cu un deceniu, în 2016, venitul median net anual din România era de 2.448 de euro, de aproximativ 6,5 ori mai mic decât media Uniunii Europene. Până în 2025, acesta a ajuns la 8.187 de euro pe an, echivalentul a aproximativ 3.500 de lei pe lună. Această creștere accelerată a redus semnificativ diferența față de media europeană, însă nu a eliminat-o. Dacă în 2016 raportul dintre venitul median din România și media UE era de 1 la 6,5, în 2025 acesta s-a redus la 1 la 2,8. În aceeași perioadă, inflația cumulată din România a fost de 65%.

Evoluțiile pozitive s-au reflectat și în reducerea parțială a inegalităților de venit. În 2025, pragul maxim al celor mai mici 20% dintre venituri a fost de 5.046 de euro pe an, adică aproximativ 2.100 de lei pe lună, de patru ori mai mare decât în 2016. Totodată, pragul minim al celor mai mari 20% dintre venituri a crescut de la 3.998 de euro la 11.894 de euro pe an, respectiv aproximativ 5.000 de lei pe lună. Ca urmare, diferența dintre veniturile celor mai bogați și ale celor mai săraci s-a redus, raportul dintre a cincea și prima cvintilă coborând de la 3,2 la 1 în 2016 la 2,4 la 1 în 2025. Chiar și în aceste condiții, nivelul inegalității rămâne ridicat comparativ cu media Uniunii Europene, unde raportul este de 2,2 la 1.

Diferențele dintre mediul urban și cel rural au început, de asemenea, să se diminueze începând cu anul 2022. În 2025, jumătate dintre adulții care locuiau în orașele mari au obținut venituri anuale de peste 10.032 de euro, echivalentul a aproximativ 4.200 de lei pe lună. În mediul rural, venitul median a fost de 6.543 de euro pe an, respectiv aproximativ 2.750 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că era de 1,5 ori mai mic decât în marile orașe. Prin comparație, în 2021 decalajul era mult mai pronunțat, raportul dintre veniturile mediene din orașele mari și cele din mediul rural fiind de 2 la 1.

Despre Friedrich-Ebert-Stiftung

Friedrich-Ebert-Stiftung România reprezintă filiala locală a celei mai vechi fundații politice din Germania. Înființată în România în anul 1994, organizația are ca obiectiv promovarea valorilor democratice, a statului de drept, a justiției sociale și a solidarității.

Din punct de vedere ideologic, este afiliată Partidului Social Democrat (SPD) din Germania și dezvoltă parteneriate cu sindicate, organizații ale societății civile, instituții academice și autorități publice din România. Activitatea sa se axează pe organizarea de dezbateri și dialoguri publice, elaborarea de studii și analize socio-economice, precum și pe implementarea unor programe dedicate educației civice și consolidării participării democratice.