Românii, peste media UE la ore lucrate: diferențe majore între statele europene

În Uniunea Europeană, durata săptămânii de lucru variază semnificativ de la o țară la alta, potrivit datelor Eurostat privind numărul efectiv de ore lucrate. Media la nivelul UE este de 35,9 ore pe săptămână, incluzând atât angajații cu normă întreagă, cât și pe cei cu program parțial, cu vârste între 20 și 64 de ani. Diferențele dintre state ajung însă la aproape opt ore pe săptămână între extremele clasamentului.

Câte ore lucrează europenii: diferențe de peste 8 ore între statele UE

În România, angajații lucrează în medie 38,2 ore pe săptămână, peste media europeană. Peste nivelul României se situează Grecia și Bulgaria, două state din sud-estul Europei unde programul de lucru este mai ridicat. La polul opus, Țările de Jos înregistrează cea mai scurtă săptămână de lucru din Uniune.

Datele indică și o distribuție clară pe regiuni, cu statele din zona balcanică aflate în topul țărilor cu cele mai multe ore lucrate. În același timp, economiile vest-europene și nordice tind să aibă valori mai reduse ale timpului efectiv de muncă, influențate de structura pieței muncii și ponderea muncii part-time.

Diferențele dintre state reflectă nu doar organizarea muncii, ci și modul în care este distribuit programul de lucru între sectoare economice și tipuri de contracte.

Țările cu cele mai lungi săptămâni de lucru în UE

În partea superioară a clasamentului, Grecia conduce cu 39,6 ore lucrate săptămânal. Este urmată foarte aproape de Macedonia de Nord, cu 39,5 ore, și Bulgaria, cu 38,7 ore. Aceste valori plasează regiunea balcanică printre zonele cu cele mai lungi programe de muncă din Europa.

„În nicio țară lucrătorii nu ‘aleg’ cu adevărat numărul de ore pe care îl lucrează; ei lucrează, mai degrabă, un număr de ore considerat normal, influențat în mare măsură de angajatori. Productivitatea mai scăzută poate explica programul mai lung din aceste țări, la care se adaugă puterea redusă de negociere a angajaților”, a declarat profesorul David Spencer de la University of Leeds pentru Euronews Business.

Aceste explicații sunt asociate frecvent cu economii în care structura pieței muncii și nivelul productivității influențează durata efectivă a programului de lucru.

Țările de Jos și nordul Europei, la capătul opus

La polul opus, Țările de Jos înregistrează cea mai scurtă săptămână de lucru din Uniunea Europeană, cu o medie de 31,9 ore. Diferența față de statele cu program extins depășește șapte ore pe săptămână.

„Țările de Jos au trecut la un model cu mai multă muncă part-time, ceea ce a redus media săptămânii de lucru. Cu toate acestea, pentru angajații cu normă întreagă, săptămâna de lucru este încă apropiată de 40 de ore”, a explicat Spencer.

În apropierea acestui nivel se află și Germania, Norvegia și Danemarca, toate cu o medie de 33,9 ore pe săptămână. Aceste valori confirmă o tendință regională a programelor de lucru mai scurte în Europa de Nord și Vest. Diferențele sunt influențate și de ponderea muncii part-time, care are un impact direct asupra mediei statistice la nivel național.

Marile economii europene și poziția României în clasament

Dintre cele patru mari economii ale Uniunii Europene, Germania înregistrează cea mai scurtă săptămână de lucru, cu 33,9 ore. Angajații germani lucrează cu 1,7 ore mai puțin pe săptămână decât cei din Franța, unde media este de 35,6 ore. Spania are cea mai lungă săptămână de lucru dintre aceste economii, cu 36,3 ore, urmată de Italia, unde media este de 36,1 ore. Ambele depășesc media Uniunii Europene.

În alte state europene, valorile sunt variate: Polonia ajunge la 38,7 ore, România la 38,2 ore, Cehia la 37,5 ore, iar Ungaria la 37,4 ore. Elveția înregistrează 35,9 ore, Suedia 35,4 ore, iar Irlanda 35,1 ore. Structura pieței muncii și tipologia locurilor de muncă influențează aceste diferențe, inclusiv prin distribuția pe sectoare economice.

Datele Eurostat arată că timpul efectiv de lucru este influențat și de statutul profesional. Persoanele care lucrează pe cont propriu tind, în general, să aibă un program mai lung decât angajații salariați, în special atunci când au propriii angajați.

De asemenea, structura economiei joacă un rol important în stabilirea mediei naționale. Sectoarele economice nu au același tip de organizare a muncii, iar unele domenii presupun în mod tradițional programe mai extinse decât altele.