Ilie Bolojan cere măsuri dure pentru descurajarea nemuncii și reforma sistemului de beneficii sociale
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul pregătește o serie de măsuri ferme menite să descurajeze nemunca și să readucă mai mulți români activi în economia reală, într-un context în care deficitul de forță de muncă coexistă cu politici sociale considerate prea permisive.
Într-un interviu acordat într-un podcast realizat de Andi Moisescu, șeful Executivului a explicat că actualul sistem de ajutoare sociale generează costuri ridicate pentru bugetul de stat și nu stimulează suficient reintegrarea rapidă în muncă.
Ilie Bolojan a arătat că România se confruntă simultan cu lipsa acută de angajați și cu mecanisme de sprijin social care, în numeroase situații, permit evitarea muncii pe perioade îndelungate.
În opinia sa, nu este justificat ca, în condițiile în care în marile orașe există un deficit sever de personal, în zone aflate la 30–40 de kilometri distanță, unde naveta este posibilă, ajutoarele de șomaj să fie acordate timp de șase luni sau chiar un an.
Premierul a subliniat că statul trebuie să transmită un mesaj clar potrivit căruia munca reprezintă regula, iar sprijinul social trebuie să fie strict temporar. El a susținut că este necesară o legislație fără echivoc, care să stimuleze munca reală din economie și să sancționeze toate formele prin care oamenii evită angajarea.
„Într-o țară în care, practic, în orice mare oraș din România nu ai cu cine lucra, există un deficit de forță de muncă, iar la 30–40 de kilometri, unde poți face naveta în condiții decente, nu e normal să ai ajutoare de șomaj care se întind pe șase luni sau pe un an de zile.
Trebuie să descurajăm nemunca și trebuie să premiem munca. Asta înseamnă o legislație fără echivoc, care să încurajeze munca reală din economie și să sancționeze orice formă de a fugi de muncă”, a declarat Ilie Bolojan.
Pensionările anticipate, o problemă majoră pentru piața muncii
Șeful Guvernului a abordat și tema pensionărilor anticipate, pe care le consideră una dintre cauzele principale ale dezechilibrelor de pe piața muncii. Ilie Bolojan a arătat că, în foarte multe domenii, există posibilități de ieșire din activitate la vârste de 48–50 de ani, exact în momentul în care profesioniștii ating vârful maturității și al experienței.
În opinia sa, această practică privează economia de oameni valoroși și comunitățile de contribuția lor profesională acumulată în două sau trei decenii de activitate.
Premierul a susținut că pensionările timpurii nu sunt sustenabile pe termen lung și că este necesară apropierea tuturor ieșirilor din activitate de vârsta standard de pensionare. El a indicat că obiectivul Guvernului este ca pensionarea să se facă cât mai aproape de 65 de ani, astfel încât economia să beneficieze de mai mulți oameni activi și mai bine pregătiți.
„Avem posibilități de pensionare anticipată în foarte multe zone. Ori, în condițiile în care te poți pensiona la 48–50 de ani, gândiți-vă că oamenii pleacă din activitate exact la vârful maturității profesionale.
Când oamenii ar putea întoarce comunității acumularea pe care au făcut-o în 20–25 de ani, ei pleacă în pensie. Asta nu este sustenabil.
Trebuie să eliminăm posibilitățile de pensionare anticipată și să ducem toate pensionările cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani, în așa fel încât să avem mai mulți oameni și mai mulți oameni de calitate în economia reală”, a adăugat premierul Ilie Bolojan.
Aproape un milion de beneficiari de indemnizații de handicap
Un alt punct sensibil abordat de Ilie Bolojan a fost cel al indemnizațiilor de handicap. Premierul a atras atenția că în România există peste 950.000 de beneficiari ai acestui tip de sprijin, ceea ce ridică semne serioase de întrebare.
El a explicat că analizele statistice arată anomalii evidente în anumite comunități și domenii, unde numărul beneficiarilor depășește orice logică statistică.
Șeful Executivului a precizat că intenția Guvernului nu este de a reduce sprijinul acordat persoanelor cu dizabilități reale, ci de a corecta un sistem care, în prezent, disipează resursele publice.
În opinia sa, banii nu ajung suficient de bine la cei care au probleme grave de sănătate, în timp ce persoane apte de muncă reușesc, prin diverse mecanisme, să evite participarea la activitatea economică.
„Suntem în situația în care avem peste 950.000 de persoane care beneficiază de indemnizație de handicap. Deci aproape un milion de români sunt în această situație.
În mod evident este mult și, din analizele statistice, se vede că în anumite comunități, în anumite domenii, aceste cifre ies din orice statistică.
În loc să ducem banii exact către cei care au nevoie, care au probleme grave de sănătate, noi disipăm resursele. Oameni care ar putea fi acoperiți de o muncă în economie reușesc, prin diferite tehnici, să fugă de asta”, a spus șeful Guvernului.
Concediile medicale și impactul bugetar
Ilie Bolojan a vorbit și despre concediile medicale, un alt domeniu în care Guvernul vede riscuri semnificative de abuz. Premierul a arătat că, anual, sunt acordate milioane de zile de concediu medical, atât în sectorul public, cât și în cel privat, iar costurile totale au ajuns la aproximativ șase miliarde de lei într-un singur an.
El a subliniat că problema nu este acordarea concediilor în caz de boală reală, ci tiparele statistice suspecte, care indică vârfuri neobișnuite în anumite perioade, precum intervalele dintre sărbători. În opinia sa, astfel de situații sugerează disfuncționalități ale sistemului care trebuie corectate.
Premierul a amintit și de un exemplu din trecut, când piloții Tarom au declarat așa-zise îmbolnăviri în masă într-un timp foarte scurt.
„Avem milioane de zile pe an de concedii medicale luate atât din sectorul public, cât și din sectorul privat, iar anul trecut am plătit aproximativ șase miliarde de lei pentru concedii medicale în România.
Nu se pune problema să nu mai dai concedii medicale, oamenii se îmbolnăvesc. Dar când vezi o explozie de îmbolnăviri între Crăciun și Anul Nou sau între Paștele ortodox și cel catolic, înseamnă că ceva nu este în regulă.
Gândiți-vă că la un moment dat piloții Tarom s-au îmbolnăvit într-o dimineață, toți aveau probleme de sănătate în masă. Sunt anormalități care, dacă nu le corectăm, ne costă enorm”, a explicat premierul Bolojan.
În concluzie, Ilie Bolojan a transmis că România nu poate avea o economie sănătoasă atâta vreme cât prea puțini oameni muncesc și prea mulți trăiesc din transferuri sociale. El a insistat că aceste realități trebuie recunoscute și corectate prin politici publice ferme, care să readucă munca în centrul funcționării economiei.
„Nu poți avea o economie sănătoasă cu prea puțini oameni care muncesc și prea mulți care trăiesc din transferuri. Asta este realitatea și trebuie spusă”, a încheiat Ilie Bolojan.
