Val de fraude telefonice și online în Republica Moldova. Prejudiciile au depășit 157 de milioane de lei în doar cinci luni

Fraudele telefonice și online au ajuns una dintre cele mai mari probleme de securitate digitală din Republica Moldova. Numărul cazurilor a crescut accelerat în ultimii ani, iar sumele pierdute de cetățeni au ajuns la niveluri record.

Datele prezentate în cadrul unor audieri parlamentare arată că doar în primele cinci luni ale anului 2026 au fost înregistrate 1.767 de cazuri de fraudă, iar prejudiciile depășesc 157 de milioane de lei.

Numărul fraudelor a explodat în ultimii trei ani în Republica Moldova

Fenomenul a cunoscut o creștere constantă începând cu 2023 în Republica Moldova. Dacă atunci au fost raportate 924 de cazuri, în 2024 numărul acestora a urcat la 1.106, iar în 2025 a ajuns la 1.757 de cazuri. Primele cinci luni din 2026 au depășit deja întregul an precedent, cu 1.767 de fraude înregistrate, transmite logos-pres.md.

Potrivit datelor prezentate, fraudele reprezintă în prezent aproximativ 19% din totalul apelurilor înregistrate prin serviciul de urgență 112 până la începutul lunii iunie. Cu alte cuvinte, aproape unul din cinci apeluri are legătură cu tentative de înșelăciune sau fraude deja produse.

Și valoarea prejudiciilor a crescut spectaculos. De la aproximativ 40 de milioane de lei în 2023, pierderile au ajuns la 130 de milioane de lei în 2024 și la 272 de milioane de lei în 2025. În primele cinci luni din 2026, cetățenii au pierdut deja peste 157 de milioane de lei.

Fraudele bancare și investițiile fictive sunt cele mai răspândite scheme

Cea mai frecventă metodă utilizată de infractori este frauda bancară. Între ianuarie și mai 2026 au fost înregistrate 515 astfel de cazuri, reprezentând aproape 30% din total. Escrocii folosesc tehnologia de falsificare a numerelor de telefon și se prezintă drept angajați ai băncilor pentru a obține acces la conturile victimelor.

Pe locul următor se află schemele bazate pe investiții fictive în criptomonede, Forex sau platforme de tranzacționare, cu 310 cazuri raportate. Infractorii contactează victimele prin aplicații de mesagerie și folosesc linkuri malițioase pentru a obține acces la datele personale și aplicațiile bancare.

O altă metodă frecvent întâlnită este cea a actualizării contractelor și serviciilor de telecomunicații. În aceste situații, escrocii pretind că sunt reprezentanți ai unor companii cunoscute și solicită informații confidențiale sub pretextul rezolvării unor probleme tehnice sau de securitate. În primele cinci luni ale anului au fost raportate 230 de astfel de cazuri.

Autoritățile au identificat și aproximativ 170 de cazuri în care infractorii s-au prezentat drept reprezentanți ai organelor de forță. Restul fraudelor sunt încadrate în alte categorii de înșelăciuni online și telefonice.

Autoritățile spun că majoritatea atacurilor vin din afara țării

Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că aproximativ 90% dintre numerele implicate în fraude provin din afara Republicii Moldova. El a arătat că fenomenul este unul global și că infractorii folosesc tehnologii și rețele transfrontaliere tot mai sofisticate.

La rândul său, procurorul-șef al PCCOCS, Victor Furtuna, a explicat că majoritatea dosarelor investigate sunt legate de fapte comise din străinătate, ceea ce obligă autoritățile să colaboreze cu instituții internaționale și să utilizeze mecanisme de asistență juridică transfrontalieră.

Acesta a recunoscut și existența unor vulnerabilități privind protecția bazelor de date care conțin informații personale. Potrivit procurorului, nu poate fi exclusă posibilitatea ca anumite informații să fi fost compromise sau divulgate intenționat, ceea ce explică nivelul ridicat de detalii pe care infractorii îl cunosc despre victimele lor.

Apar acuzații privind posibile legături cu persoane influente, iar autoritățile le resping

În spațiul public au apărut acuzații potrivit cărora rețelele de fraudă ar beneficia de protecție la nivel înalt. Liderul Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, a susținut că există informații potrivit cărora anumite persoane din instituții publice ar fi cunoscut existența unor astfel de centre de apel frauduloase.

Viorel Cernăuțeanu a respins însă categoric aceste acuzații și a declarat că instituțiile statului desfășoară activități constante pentru combaterea fenomenului. El a afirmat că informațiile vehiculate pe unele canale de Telegram nu reprezintă dovezi și nu pot fi considerate surse credibile fără verificări oficiale.

Peste un milion de apeluri frauduloase au fost deja blocate

Dimensiunea fenomenului este evidențiată și de datele din sectorul telecomunicațiilor. În perioada analizată, sistemele de protecție au blocat peste 1.083.000 de apeluri frauduloase.

Operatorii de telefonie lucrează la implementarea unor sisteme care să reducă posibilitatea falsificării numerelor de telefon. Potrivit reprezentanților Orange Moldova, dezvoltarea și testarea noilor soluții ar putea dura aproximativ șase luni, având în vedere complexitatea infrastructurii și volumul foarte mare de apeluri procesate zilnic.

În paralel, Parlamentul Republicii Moldova a creat o comisie specială de anchetă care va analiza cauzele creșterii accelerate a fraudelor telefonice și online, activitatea instituțiilor implicate și măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor.