Va creşte costul apei industriale în România. Ministrul Mediului: Orice fel de mecanism care va fi realizat, nu va trebui să fie resimţit de către populaţie

În doar șase luni, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a adoptat planuri de management pentru 30% din siturile Natura 2000 din România, deblocând miliarde de euro în investiții europene și pregătind un mecanism de finanțare pentru infrastructura anti-inundații, fără a afecta prețul apei pentru populație.

România pregătește un mecanism de finanțare pentru infrastructura anti-inundații

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a explicat recent planurile pentru creșterea costului apei industriale în România, subliniind că proiectul este parte a PNRR și că scopul principal este finanțarea lucrărilor critice de protecție împotriva inundațiilor, fără ca prețul final să crească pentru populație.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, România are nevoie de aproximativ 30 de miliarde de lei pentru infrastructura anti-inundații, bani care ar acoperi atât întreținerea barajelor existente, cât și construirea unor lucrări noi în zonele cu risc major. Aceste investiții sunt esențiale pentru protecția comunităților din zonele vulnerabile.

”Nu avem încă scenariile pregătite. Este un jalon în PNRR care zice că trebuie să fie consolidat mecanismul din ANAR pentru a-şi obţine fonduri, ca să poată să realizeze investiţiile în infrastructură. Din punctul meu de vedere, orice fel de mecanism care va fi realizat nu va trebui să fie resimţit de către populaţie, pentru că marjele de profit care există astăzi la operatorii care folosesc această apă ar trebui să fie ele coborâte, nu să resimtă după aceea oamenii un preţ mai mare.

În oricare dintre variante, noi vom susţine că acest mecanism de investiţii care trebuie să fie făcute, noi vorbim de un necesar de aproximativ 30 de miliarde de lei, calculat de Banca Mondială, pentru a putea să avem lucrările în infrastructură împotriva inundaţiilor, doar lucrările critice. Deci 30 de miliarde ar fi necesare pentru a fi realizate în următorii 15 ani lucrările critice.

Acesta este răspunsul Băncii Mondiale, după ce a fost achiziţionat contract de servicii în baza jalonului din PNRR.

Va trebui să avem o discuţie în coaliţie, va trebui să avem o discuţie în guvern, pentru a trece o variantă cu care absolut toate partidele sunt de acord, pentru a îndeplini acest jalon care are totuşi o sancţiune şi o penalitate destul de mare de un miliard ataşată, dacă nu se îndeplineşte. Este clar că este nevoie să fie trecut acest Jalon”, a mai spus ministrul Mediului.

Cum va fi implementat mecanismul de finanțare?

Ministrul a precizat că scenariile exacte pentru creșterea costului apei industriale nu sunt încă finalizate. Totuși, orice mecanism va fi conceput astfel încât cetățenii să nu suporte majorări de preț, fiind vizate ajustarea marjelor de profit ale operatorilor industriali.

De asemenea, proiectul implică consultări atât la nivelul coaliției de guvernare, cât și în cadrul cabinetului, pentru a se asigura un consens general. Nerespectarea acestui jalon din PNRR atrage sancțiuni de până la un miliard de lei, ceea ce evidențiază importanța implementării eficiente.

”Pe de altă parte vorbim şi de lucrări noi care trebuie să fie făcute în zone absolut critice, deci banii aceştia vor trebui să se ducă prioritar pe această zonă. Modalitatea exactă cum va arăta acest mecanism va depinde foarte mult şi de discuţiile care vor fi purtate în coaliţie şi la guvernare. Perspectiva mea este că niciun preţ nu va trebui să fie crescut pentru cetăţeni, pentru că nu există o raţiune pentru care să fie crescut preţul final”, a menţionat Buzoianu.

Prioritizarea lucrărilor critice

Fondurile vor fi direcționate prioritar către baraje și lucrări noi în zone cu risc ridicat. Anul trecut, bugetul efectiv pentru întreținerea barajelor a fost de doar 50–60 milioane de lei, de aproape zece ori mai mic decât necesarul estimat de experți.

”Din punctul meu de vedere, având în vedere că majoritatea discuţiilor pe care le purtăm privesc mai degrabă companii de stat, cred că statul nu mai trebuie să facă profit pe creşterea preţurilor neapărat în situaţii foarte dificile asupra cetăţenilor. Dar acestea vor fi discuţii punctuale, purtate în momentul în care vom avea scenariile. Repet, va trebui să există un consens în coaliţie şi un consens la guvernare pentru acest jalon. Este un jalon foarte important, dar tocmai pentru că nu vreau să fie manipulat de niciunii dintre partenerii de coaliţie că ar duce la creştere de preţuri într-o anumită direcţie sau în alta, consider că este necesar să ne asumăm cu toţii un jalon care de altfel este absolut necesar pentru România”, a mai afirmat Diana Buzoianu.

Buzoianu a subliniat că unele profituri ale operatorilor industriali vor fi reduse pentru a proteja cetățenii.

”Dacă noi am avut anul trecut, de exemplu, de la bugetul naţional 50 de milioane, cam asta a fost cât a fost executat până la final, 50-60 de milioane de lei pentru baraje, gândiţi-vă că avem, de fapt, nevoie, necesarul era de undeva de aproape 10 ori mai mult, anul trecut. (..) Scenariul minimal pentru a putea să acoperim măcar lucrările critice, vorbim de baraje care sunt în zone absolut de risc şi pentru care, dacă nu se fac aceste lucrări, populaţia, comunităţile se află în faţa unui risc, este de aproximativ 30 de miliarde de lei, pentru 15 ani de zile. Deci, vorbim de un buget pentru instituţie pe 15 ani de zile, pentru că şi aceste lucrări trebuie să fie gândite multi-anual” a mai spus Buzoianu.

România deblochează investiții de miliarde de euro prin planuri de management pentru siturile Natura 2000

În doar șase luni, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a reușit să adopte planuri de management pentru aproximativ 30% din siturile Natura 2000 din România, deblocând proceduri care puneau în pericol miliarde de euro din fonduri europene pentru investiții în infrastructură și protecția mediului.

La preluarea mandatului, România se confrunta cu un dosar de infringement european care trena de aproape 9 ani, din cauza lipsei planurilor de management pentru siturile de importanță comunitară. Peste 200 de situri nu aveau obiective clarificate de conservare, ceea ce ar fi putut duce la blocarea proiectelor majore de infrastructură, cum ar fi autostrăzi, rețele de apă-canal sau alte investiții critice finanțate din fonduri europene.

”În momentul în care am venit la minister, când am preluat mandatul, la câteva zile distanţă, România a primit acest aviz motivat cu privire la transpunerea unei directive, cu privire la zonele SitNatura 2000, de fapt siturile de importanţă comunitară. Peste 200 de astfel de situri nu aveau obiective clarificate foarte clare de conservare. Acest dosar de infringement trenează de aproape 9 ani de zile. În 6 luni de zile am reuşit să adoptăm planuri de management sau obiective de conservare pentru 30% din aceste situri. Reuşim să negociem şi cu Comisia Europeană şi cu ajutorul MIPE să găsim soluţiile pentru a arăta că pentru această perioadă de tranziţie avem măsurile de conservare necesare pentru zonele respective. Am reuşit să deblocăm o procedură care, dacă ar fi continuat, ar fi dus inclusiv la blocarea a miliarde de euro în investiţii”, a spus ministrul Mediului, după şedinţa de guvern.

În ultimele șase luni, Ministerul Mediului a adoptat planuri de management pentru 30% din situri, negociind în paralel cu Comisia Europeană și MIPE un calendar de tranziție de trei ani pentru adoptarea restului de 70%.

Acest progres a fost posibil datorită reorganizării instituționale rapide, incluzând hotărâri de guvern, modificarea organigramei ANMAP și adoptarea regulamentelor necesare pentru funcționarea eficientă a agenției.

”Aici vorbim de infrastructură mare, vorbim de proiecte de apă-canal, vorbim de proiecte de autostrăzi, vorbim de o grămadă de proiecte, miliarde din fonduri europene de euro care ar fi fost pierdute sau cel puţin blocate, dacă nu am fi reuşit să trecem aceste planuri. Ce am reuşit în ultimele şase luni de zile a fost să grăbim şi să trecem cu o viteză record aceste măsuri, astfel încât să avem o discuţie, să renegociem tot calendarul împreună cu Comisia Europeană, să ne asumăm un calendar de trei ani de zile în care să adoptăm şi restul de 70% din măsurile care trebuie să fie adoptate”, a mai spus ministrul Mediului.

Calendarul adoptării planurilor de management

Calendarul agreat cu Comisia Europeană prevede continuarea adoptării planurilor în următoarele luni, cu următoarea evaluare programată pentru luna mai. Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Arii Protejate va continua să finalizeze zeci de planuri, asigurând protecția siturilor fără a afecta proiectele majore de infrastructură.

”Ce ne-am propus să arătăm Comisiei este că avem într-adevăr un focus pentru a rezolva această problemă care trenează de nouă ani de zile şi în acelaşi timp, să reuşim să nu punem în pericol proiecte de investiţii absolut critice pentru România. Se poate, da, să protejăm şi natura, se poate, da, să negociem şi la nivelul Comisiei Europene, dar, da, a trebuit în şase luni de zile să arătăm că am putut să mişcăm proiecte care nu au fost mişcate nouă ani de zile. Pentru asta a trebuit să trecem hotărâri de guvern, a trebuit să adoptăm, inclusiv la nivel de ANMAP, regulamentul de reorganizare, a trebuit să dăm toate organigramele pentru aceste instituţii. Deci, în şase luni de zile a trebuit să punem la punct o reorganizare începută care bloca posibilitatea de a se adopta astfel de planuri. Am reuşit să trecem zeci de planuri de management şi astăzi suntem în punctul în care, din fericire, alături de MIPE, iată, am reuşit să deblocăm parte din investiţii”, a mai spus Diana Buzoianu.

Inițiativa Ministerului Mediului condus de Diana Buzoianu reprezintă un exemplu de gestionare eficientă a siturilor Natura 2000 în România, demonstrând că protecția mediului și dezvoltarea infrastructurii pot fi integrate armonios. Adoptarea planurilor de management asigură atât absorbția fondurilor europene, cât și conservarea pe termen lung a resurselor naturale critice.

”Evident, există responsabilităţi la nivelul Ministerului Mediului pe planurile de management şi aici vă pot da câteva exemple de planuri de management care au fost aprobate în aceste şase luni. (..) Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi pentru Arii Protejate are în continuare un calendar destul de strâns pentru a adopta în continuare zeci de astfel de planuri. Dar ne vom ţine de acest calendar pentru că, în sfârşit, avem un traseu foarte clar, agreat cu Comisia Europeană, care să nu mai pună la risc niciun fel de investiţie. Aşa arată negocierile la nivel european, făcute cu responsabilitate, în care şi ţara noastră vine şi-şi asumă obiective, îşi asumă rezultate, vine şi arată că a putut, într-un termen record, să deblocheze anumite măsuri care nu au fost luate în ani de zile şi, în acelaşi timp, da, cerem un calendar realist din partea Comisiei Europene, pentru a putea să îndeplinim şi restul de obligaţii”, a menţionat Diana Buzoianu.