România pregătește o reformă importantă pentru prevenirea inundațiilor. Diana Buzoianu: „Nu vizează o majorare a preţului apei furnizate populaţiei”

România ar putea beneficia de investiții suplimentare de aproximativ 2,5 miliarde de lei în infrastructura de protecție împotriva inundațiilor în următorii 15 ani, după ce ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a depus proiectul de lege privind mecanismul apei, unul dintre jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit inițiatoarei, măsurile propuse nu vor afecta facturile populației la apă, ci vizează modul de finanțare a infrastructurii de gospodărire a apelor și utilizarea apei brute de către mari operatori economici.

Ministerul Mediului avertizează asupra deficitului de investiții

Diana Buzoianu a explicat că un studiu realizat de Banca Mondială indică existența unui număr foarte mare de lucrări esențiale la baraje, diguri și poldere care nu au fost realizate în ultimii ani din lipsa fondurilor necesare.

În același timp, efectele inundațiilor generează anual costuri importante pentru economia românească.

„Deficitul de finanţare este atât de mare încât, dacă am menţine acelaşi ritm de alocare bugetară, nu vom putea realiza în următorii 15 ani, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, nici măcar lucrările critice la infrastructura deja existentă, darmite să derulăm lucrări noi de infrastructură. Evident că această situaţie trebuie schimbată şi, de aceea, este esenţial să avem un nou mecanism economic care să asigure necesarul de finanţare.

Ca să nu mai spun că neîndeplinirea acestui jalon din PNRR ar însemna ca România să piardă 1 miliard de euro bani europeni. Am negociat cu Comisia Europeană şi am obţinut o reformă mult mai echilibrată decât era prevăzut iniţial, dar o reformă care va aduce banii necesari să fim protejaţi în faţa inundaţiilor”, a declarat ministrul interimar Diana Buzoianu.

Cum vor fi finanțate investițiile în infrastructura de apă

Conform proiectului, Banca Mondială a analizat starea tehnică a infrastructurii administrate de Administrația Națională „Apele Române” și a propus mai multe scenarii de finanțare pentru următorii 15 ani.

Varianta aleasă de Ministerul Mediului urmărește creșterea graduală a veniturilor sistemului fără a transfera costurile asupra populației.

„Luând în considerare contextul economic dificil şi analizele de suportabilitate efectuate, ne-am oprit asupra unui plan care să nu afecteze populaţia, dar care să asigure, în acelaşi timp, o finanţare pentru sistemul de management al apei care să ne permită să accelerăm investiţiile necesare pentru apărarea împotriva inundaţiilor. Mai trebuie precizat că, faţă de Guvernul Ciolacu, noi ne-am dus la Comisia Europeană şi am reuşit o negociere avantajoasă pentru România, astfel încât să ne asigurăm că măsurile pe care trebuie să le luăm nu vor impacta preţul energiei. Concret, în loc de o creştere abruptă de 50% a preţului apei brute pentru anumiţi operatori, am reuşit să obţinem o creştere de 10% şi aceea defalcată pe 3 ani”, a precizat Buzoianu.

Creșteri etapizate până în 2029

Potrivit proiectului de lege, în anul 2026 va fi actualizată cu rata inflației contribuția plătită pe MWh de producătorii de energie electrică din hidrocentrale.

Începând cu 2027, contribuțiile, tarifele și penalitățile aplicate diferitelor categorii de utilizatori ai apei vor fi majorate cu 2%, cu excepția apei brute utilizate pentru irigații.

Ulterior, restul ajustărilor vor fi aplicate gradual în 2028 și 2029, astfel încât la finalul perioadei creșterea totală a tarifelor pentru apa brută să ajungă la aproximativ 10% față de nivelul din 2026.

Fond special pentru combaterea inundațiilor

Ministrul interimar al Mediului susține că toate sumele suplimentare colectate prin noul mecanism vor fi direcționate exclusiv către investiții în infrastructura de protecție împotriva inundațiilor.

„Toţi aceşti bani încasaţi în plus se vor duce într-un fond dedicat investiţiilor în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor. Ca să nu ne mai trezim la fiecare inundaţie, ca până acum, că realizăm cât de nepregătiţi suntem şi cât de întârziate sunt investiţiile în diguri, poldere sau baraje. Să nu mai fim puşi în situaţia de a vedea cum se distrug comunităţi şi se dau peste cap vieţile a mii de români”, a subliniat Diana Buzoianu.

Dacă proiectul va fi adoptat, autoritățile estimează că România va avea la dispoziție resurse suplimentare pentru modernizarea infrastructurii hidrotehnice și reducerea impactului economic și social al inundațiilor, care produc anual pagube semnificative în numeroase regiuni ale țării.