USR, tot mai departe de statul de drept. Cristian Ghinea vrea justiție controlată politic și un CSM scos de sub controlul magistraților

Controversa declanșată de Cristian Ghinea, care a susținut că CSM ar trebui scos „de sub controlul magistraților”, amplifică temerile privind direcția anti–stat de drept spre care virează USR. Declarația fostului ministru al Fondurile Europene contrazice flagrant Constituția și toate standardele europene care cer ca instituțiile judiciare să fie protejate de politizare. Printr-o astfel de propunere, Ghinea deschide calea asupra unui posibil control politic direct asupra justiției.

Îndemn halucinant al lui Cristian Ghinea. USR-istul și-ar dori o justiție controlată poltic

O nouă declarație controversată lansată de Cristian Ghinea, fost ministru și actual senator USR, reaprinde discuțiile despre intențiile reale ale partidului în privința justiției. Într-o postare pe Facebook, acesta a susținut că „CSM trebuie scos de sub controlul magistraților. Republica magistraților trebuie abolită”.

Această formulare trădează, după cum arată numeroși specialiști în drept, o neînțelegere fundamentală a principiilor constituționale și a standardelor europene în materie de independență judiciară.

Afirmația, calificată de juriști ca fiind o răsturnare cinică a arhitecturii statului de drept, ridică semne de întrebare cu privire la direcția politică a USR, care pare să vireze către modele practicate în țări iliberale, nu către cele din democrațiile consolidate ale UE.

Cristian Ghinea a încercat să împacheteze această idee într-o narațiune emoțională legată de cazul Berbeceanu, de pensiile speciale și de indignarea contribuabililor, însă mesajul real transmis publicului este că, în viziunea sa, magistrații nu ar trebui să mai aibă dreptul de a-și alege reprezentanții în Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit acestei logici, CSM ar urma să fie administrat de „popor”, o formulare populistă care, în practică, înseamnă control direct al partidelor politice. O astfel de propunere ar transfera o instituție constituțională, creată special pentru a proteja sistemul judiciar de ingerințele politice, în mâinile celor pe care ar trebui să-i țină la distanță.

Constituția României stabilește că CSM este garantul independenței justiției

Realitatea juridică este însă clară. Constituția României stabilește că CSM este garantul independenței justiției și că acest organism este alcătuit în majoritate din magistrați aleși de colegii lor. Actuala configurație, prevăzută și de Legea 305/2022, garantează autonomia unui corp profesional care nu se află în subordinea niciunei puteri politice.

Membrii CSM își desfășoară activitatea în fața corpului magistraților, tocmai pentru a asigura independența instituției și a preveni ca justiția să fie transformată într-un instrument al puterii executive sau legislative.

Solicitarea lui Ghinea de a elimina acest „control al magistraților” reprezintă, de fapt, dorința de a preda volanul unei instituții-cheie către politic. O astfel de propunere ar deschide drumul către negocierea funcțiilor în CSM între partide, într-un mod similar cu ce s-a întâmplat în Polonia în ultimii ani.

Acolo, guvernul a mutat controlul asupra consiliului judiciar în zona execu­tivului și legislativului, ceea ce a generat condamnări internaționale, pierderea credibilității instituțiilor judiciare și declanșarea unor proceduri de infringement din partea Uniunii Europene.

Nu este, așadar, o întâmplare că organisme precum Consiliul Europei, CEDO, Comisia de la Veneția, rețeaua europeană a consiliilor judiciare (ENCJ) și chiar OCDE au indicat constant că independența consiliilor judiciare trebuie consolidată, nu slăbită.

Toate aceste instituții internaționale au transmis aceleași principii fundamentale: un consiliu al magistraturii trebuie să aibă o majoritate de magistrați aleși de colegii lor, membrii din afara profesiei nu trebuie să fie politicieni, iar ministrul justiției nu ar trebui, în mod ideal, să fie membru al unui astfel de organism.

Compendiul ENCJ din 2021 insistă asupra faptului că prezența politicului în consiliile judiciare slăbește independența justiției și afectează credibilitatea întregului sistem, notează stiripesurse.ro.

În acest context, faptul că Ghinea deplânge chiar tocmai „controlul magistraților” arată o ignorare deliberată a recomandărilor europene. El nu vorbește despre prezența ministrului justiției în CSM, singurul element politic direct, ci cere tocmai eliminarea garantului real al independenței: majoritatea profesională.

Recomandările Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, formulate în documentul CM/Rec(2010)12, confirmă la rândul lor că cel puțin jumătate dintre membrii unui consiliu judiciar trebuie să fie magistrați aleși de colegii lor. Este un criteriu minimal, considerat necesar pentru a menține distanțarea de factorul politic. În mod similar, Opinia nr. 10/2007 a CCJE subliniază că o componență mixtă a consiliului nu trebuie să genereze percepția de politizare, iar majoritatea magistraților este obligatorie.

Direcția propusă de Cristian Ghinea reproduce modelul din Polonia, care a fost deja sancționat de CEDO

Mai grav este că direcția propusă de Cristian Ghinea reproduce fidel modelul polonez, sancționat deja de CEDO în cauza Grzęda, unde Curtea Europeană a stabilit explicit că un consiliu judiciar trebuie să fie protejat de politic, nu preluat de acesta. Comisia de la Veneția, în ultimele sale analize, a atras din nou atenția că statele care aleg modelul consiliului judiciar sunt obligate să asigure independența acestuia, altfel mecanismul devine un instrument de control asupra carierei judecătorilor.

Nici OCDE nu lasă loc de interpretări, avertizând că influența ministrului justiției asupra procuraturii și asupra structurilor de guvernare a magistraților este un risc major pentru integritate și lupta anticorupție. În rapoartele dedicate României, CSM apare drept instituția-cheie care garantează independența carierei și recrutării magistraților — o instituție care trebuie să rămână cât mai ferită de politizare.

În acest peisaj, propunerea lui Cristian Ghinea nu doar că se poziționează împotriva recomandărilor europene, ci introduce în spațiul public un concept riscant: transformarea CSM în instituție controlată politic, sub pretextul „Justiției poporului”. Această retorică, care sugerează că judecătorii și procurorii ar fi o castă ruptă de societate, ignoră faptul că justiția se înfăptuiește în numele legii și că tocmai independența magistratului protejează cetățeanul de abuzurile statului sau de presiunile majorității.

Pericolul unei asemenea viziuni este limpede. Dacă un consiliu judiciar ajunge sub influența directă a partidului sau partidelor care controlează parlamentul, promovările, sancțiunile disciplinare și numirile la vârful sistemului judiciar pot deveni monedă de schimb în negocierile politice. Aceasta ar echivala cu un sistem în care dosarele sensibile se rezolvă „pe linie de partid”, iar independența magistratului devine o ficțiune.

În final, intervenția lui Cristian Ghinea nu poate fi interpretată ca o simplă opinie personală, ci ca o expresie a unei orientări periculoase pe care o adoptă treptat USR, contrară principiilor fundamentale ale statului de drept. Când unul dintre liderii partidului afirmă că CSM trebuie scos de sub autoritatea celor pe care Constituția îi investește să îl gestioneze, nu propune o reformă europeană, ci un mecanism prin care politica ar căpăta controlul asupra magistraturii.