Ursula von der Leyen pregătește ofensiva împotriva Chinei. UE ia în calcul măsuri dure pentru a opri avalanșa de produse ieftine

Uniunea Europeană se pregătește pentru una dintre cele mai importante confruntări comerciale cu China din ultimii ani. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, intenționează să obțină sprijin pentru măsuri mai ferme împotriva importurilor chineze subvenționate, pe fondul temerilor că industriile europene sunt afectate de concurența considerată neloială. Demersul riscă însă să provoace tensiuni între statele membre, în condițiile în care unele țări cer protejarea producției europene, iar altele se tem de deteriorarea relațiilor economice cu Beijingul.

Comisia Europeană pregătește o schimbare de strategie în relația cu Beijingul

Comisarii europeni urmează să analizeze viitorul relațiilor dintre Uniunea Europeană și China, într-un moment în care mai multe state membre solicită măsuri suplimentare pentru protejarea industriilor locale de concurența venită din Asia.

Inițiativa este susținută în special de Franța, în timp ce Germania, una dintre cele mai mari economii exportatoare ale Europei, continuă să pledeze pentru o abordare prudentă, de teamă că o escaladare a conflictului comercial ar putea afecta accesul companiilor sale la piața chineză.

Discuțiile au loc într-un context în care deficitul comercial al Uniunii Europene în relația cu China a continuat să se adâncească. Potrivit datelor comerciale, acesta a ajuns la 360 de miliarde de euro anul trecut, față de 312 miliarde de euro în 2024, iar tendința de creștere s-a accentuat și în primele luni ale anului 2026.

Surse europene citate de Politico susțin că Ursula von der Leyen și șeful său de cabinet, Björn Seibert, promovează de mai mult timp o poziție mai fermă față de Beijing, considerând că dificultățile economice actuale oferă contextul potrivit pentru adoptarea unor măsuri suplimentare de apărare comercială.

Bruxellesul cere instrumente noi împotriva importurilor chineze

Comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, a transmis un mesaj clar înaintea dezbaterilor.

„Dezbaterea de astăzi ar trebui să confirme consensul tot mai mare din Europa cu privire la necesitatea de a acționa în urma șocului Chinei 2.0”, a declarat pentru POLITICO șeful industriei UE, Stéphane Séjourné.

Oficialul european a subliniat că dialogul cu Beijingul trebuie să continue, însă fără ca industriile europene să fie afectate.

„Cred că mai există cale de a avea un dialog constructiv cu China, dar nu putem permite ca Europa să fie victima unei strategii prădătoare care ne distruge industria. Sunt necesare instrumente noi, măsuri noi, voință politică nouă.”

După consultările din cadrul Comisiei Europene, Ursula von der Leyen va aborda subiectul și la reuniunea G7 programată pentru 15 iunie, unde liderii occidentali vor discuta despre supracapacitatea industrială a Chinei și despre restricțiile impuse de Beijing privind exportul unor materii prime strategice.

Ulterior, tema va fi adusă și pe agenda Consiliului European care începe pe 18 iunie la Bruxelles.

Germania începe să își schimbe poziția față de China

De-a lungul anilor, Germania s-a opus adesea unor măsuri care ar fi putut provoca represalii din partea Chinei. Economia germană este puternic dependentă de exporturi și de lanțurile internaționale de aprovizionare.

În timpul unei vizite recente la Beijing, ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a pledat pentru o abordare echilibrată.

„La Bruxelles, pledăm pentru o abordare echilibrată – una care combină instrumente de protecție eficiente cu deschiderea continuă către exporturi”, a declarat Reiche.

Totuși, presiunile tot mai mari exercitate de importurile chineze asupra industriei manufacturiere germane par să determine Berlinul să își reconsidere poziția.

Analistul Tim Rühlig, specialist în relațiile UE-China, consideră că Germania începe să resimtă tot mai puternic efectele concurenței venite din China.

„Toți actorii – China, Comisia, toată lumea – înțeleg rolul central al Germaniei în această situație. Acum simt presiunea, ceea ce creează cel puțin un anumit impuls”, a explicat Rühlig.

Franța și Spania nu sunt pe aceeași lungime de undă

Deși Franța promovează o linie dură împotriva practicilor comerciale ale Chinei, nu toate statele membre susțin aceeași abordare.

Spania, care menține relații economice importante cu Beijingul, s-a distanțat de o inițiativă comună susținută de Paris pentru adoptarea unor măsuri comerciale mai agresive.

Printre soluțiile analizate se numără anchetele de salvgardare, considerate de unii oficiali mai eficiente decât taxele antidumping sau antisubvenții utilizate până acum.

Exemplul cel mai cunoscut este cel al vehiculelor electrice produse în China. După introducerea unor tarife de până la 35% în 2024, producătorii chinezi și-au orientat exporturile către automobile hibride plug-in, categorie care nu este supusă acelorași taxe vamale.

Ministrul spaniol al Economiei, Carlos Cuerpo, a declarat că Uniunea Europeană trebuie să își intensifice eforturile, însă fără a abandona dialogul cu autoritățile chineze.

„trebuie să intensifice eforturile” și „să colaboreze cu autoritățile chineze”.

UE caută soluții pentru a reduce dependența de China

Discuțiile nu se limitează doar la comerț. Mai mulți oficiali europeni avertizează asupra dependenței crescute de China în domenii strategice.

Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, a afirmat că este îngrijorat de nivelul actual al dependențelor economice.

„Ceea ce voi face parte din conversația [de vineri] este că sunt îngrijorat de dependențele noastre semnificative de China, unde avem cam același istoric ca și cu Rusia.”

Pe de altă parte, vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, susține o abordare mai echilibrată și consideră că dialogul și cooperarea pot servi mai bine intereselor europene decât o confruntare directă.

Experții avertizează însă că presiunea asupra pieței europene ar putea crește în perioada următoare, mai ales în contextul în care multe produse chinezești care întâmpină bariere comerciale în Statele Unite sunt redirecționate către Uniunea Europeană.

„Cea mai mare provocare a noastră nu este neapărat doar lipsa instrumentelor. Este vorba despre a le crea și a le pune în funcțiune”, a declarat Grzegorz Stec, expert al centrului de analiză MERICS.

„Este foarte important să construim o descurajare europeană credibilă”, a adăugat acesta. „Aceasta este una dintre problemele cu care ne confruntăm în fața Beijingului.”