Unitatea UE în privința coronavirusului, sub presiune din cauza modalității de alocare a vaccinurilor 

Unitatea UE în privința coronavirusului, sub presiune din cauza modalității de alocare a vaccinurilor 

SURSA FOTO: INQUAM Photos, Alberto Groşescu

Publicat de James Crisp, The Telegraph la 3 martie 2021, 12:18

James Crisp a scris o opinie pentru Telegraph cu privire la presiunea existentă în UE în contextul alocării vaccinurilor anti-covid. Potrivit aestuia, Austria și Danemarca sunt pe cont propriu după ce Slovacia, Polonia, Ungaria și Republica Cehă poartă negocieri independente de programul UE.

Austria și Danemarca au devenit ultimele țări din UE care se separă de strategia Bruxelles-ului pe tema vaccinurilor, existând temeri potrivit cărora unitatea organizației în fața pendemiei coronavirusului ar începe să se năruie, arată The Telegraph.

Luni seara, cancelarul Sebastian Kurz a spus că Austria va coopera cu Israelul și cu Danemarca în privința celei de-a doua tranșe a vaccinurilor împotriva coronavirusului și că, “pe viitor, nu se va mai baza pe Uniunea Europeană”.

Decizia este văzută drept o ripostă dată programului UE vizând distribuirea vaccinurilor, distribuiție care se află cu mult în urma celei din Regatului Unit, din Israelului și din Statele Unite, ea implicând negocieri pe tema aprovizonării la nivel de organizație.

În Bild, cel mai popular ziar din Germania, Kurz a declarat că Agenția Europeană a Medicamentelor s-a mișcat “prea încet” în privința aprobărilor legate de furnizare. “În consecință, trebuie să ne reorientăm, astfel încât să nu mai depindem doar de UE în privința producției legate de cea de-a doua generație de vaccinuri”, a spus el.

Premierul Danemarcei, dna Mette Frederiksen, a spus că a contactat deja Israelul în privința vaccinurilor care i-au mai rămas, iar declarația sa a fost un nou semn al scăderii încrederii în livrările asigurate de Bruxelles.

Campania de vaccinare din UE

În UE, au fost administrate 7,54% de doze la suta de persoane, comparativ cu procentul de 31,58% din Regatul Unit și cu cel de 89,99% din Israel. Austria a asigurat un  procent de 7,4% doze la suta de oameni, iar Danemarca, 11 doze.

Împreună cu dna Frederiksen, Kurz urmează să se deplaseze în Israel ca să vadă evoluția vaccinurilor, iar vizita celor doi va stârni disensiuni la Bruxelles.

Un diplomat dintr-un stat important din cadrul UE a declarat la Bruxelles că “nu pot exista vaccinuri suficiente atâta vreme cât există diverse versiuni de coronavirus. așa că eu cred că ar trebui să le urăm succes“.

Comisia Europeană ar prefera ca statele membre să respecte programul comun, din cauză că niște înțelegeri separate ar submina capacitatea de negociere a organizației. 

Potrivit reglementărilor din UE, guvernele naționale pot aproba și achiziționa vaccinuri care nu se înscriu în programul comun, cum ar fi vaccinul rusesc Sputnik sau cel chinezesc.

Ce au preferat liderii europeni

Alți lideri din UE au preferat deja să asigure achiziții la nivel național de vaccinuri în locul programului oferit de UE, un program potrivit căruia țările membre ar urma să acționeze în bloc pentru a scădea costurile.

Seara trecută, președintele Poloniei a discutat cu președintele Chinei, Xi Jinping, despre o posibilă achiziționare a vaccinurilor chinezești.

Luni, Slovacia a primit deja 2 milioane de doze din vaccinul Sputnik, un vaccin care nu a fost aprobat de Agenția Europeană a Medicamentelor.

Andrej Babis, premierul Cehiei, a spus că nu va mai aștepta aprobarea forului UE ca să achiziționeze vaccinul Sputnik.

Ungaria a aprobat deja și a achiziționat vaccinul Sputnik fără să mai aștepte aprobarea forului UE, devenind acum totodată primul stat care urmează să aprobe și vaccinul chinezesc. Duminică, premierul Ungariei, Viktor Orban, a postat o fotografie în carepoate fi văzut cum  i se administrează vaccinul chinezesc Sinopharm. Budapesta a cumpărat 2 milioane de doze de Sputnik și 5 milioane de doze de Sinopharm.

Spre sfârșitul lunii februarie, autoritarul lider ungar a criticat programul UE. “Am căutat să facem împreună un lucru pe care l-am fi putut face mai bine individual; uitați-vă la exemplul Marii Britanii și al Serbiei“, a spus el.

Franța a anunțat negocieri

În luna ianuarie, o serie de lideri regionali din Franța au anunțat că vor încerca să negocieze direct cu o serie de companii farmaceutice, dar până acum nu au repurtat vreun succes.

În septembrie, Germania a comandat 30 de milioane de doze de vaccin Pfizer în afara programului. Berlinul a comandat separat și 20 de milioane de doze cu vaccinurie CureVac.

“Am convenit cu toții că nu vor exista negocieri sau contracte în paralel“, le-a declarat reporterilor Ursula von der Leyen după ce s-a anunțat că acordurile germane separate au eșuat.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că programul legat de vaccinarea în comun nu a eșuat, averttzând totodată că niște acorduri separate urgente la nivel național ar putea fi riscante.

Confruntată cu critici, președinta Comisiei Europeme a susținut în mod repetat decizia de a se negocia în bloc, și asta, în pofida scandalului provocat de scăderea livrărilor asigurate de firma AstraZeneca. La o ședință a Parlamentului European din februarie, ea a spus că strategia face ca statele membre mai mici să poat[ avea acces la vaccinuri. Ea a pretins că, dacă statele mai mari și mai bogate și-ar asigura toate veccinurile în loc să și le procure în comun, la nivelul întregii UE, asta ar însemna “sfârșitul comunității noastre”.

Bruxelles-ul a autorizat vaccinurile produse de Pfizer, Moderna și AstraZeneca, dar distribuirea lor la nivel național a fost lentă.

Sursă foto: INQUAM Photos, Alberto Groşescu

Informații articol
Publicat în: Profesioniști
Despre autor
Valentina Drăgoi

Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.