Maia Sandu readuce unirea României cu Republica Moldova în centrul dezbaterii publice
42,3% dintre cetățenii din Republica Moldova ar vota în favoarea reunificării cu România, acesta fiind cel mai ridicat nivel de susținere înregistrat în istoria modernă a teritoriului dintre Prut și Nistru.
Datele vin dintr-un sondaj realizat de iData și publicat zilele trecute. Procentul nu include însă basarabenii din diaspora, categorie care, potrivit datelor din ultimele alegeri prezidențiale, s-a pronunțat în proporție de 82,8% pentru Maia Sandu și a influențat decisiv rezultatul scrutinului.
La începutul acestui an, șefa statului a adus tema reunificării în atenția opiniei publice într-un mod fără precedent, sugerând că aceasta ar putea deveni o opțiune strategică într-un context internațional tot mai complicat. Ea a arătat că pentru o țară mică precum Republica Moldova devine din ce în ce mai dificil să supraviețuiască și să funcționeze ca democrație și stat suveran, în condițiile presiunilor externe, inclusiv din partea Rusiei.
Sondajul iData a fost realizat exclusiv pe cetățenii aflați pe teritoriul Republicii Moldova, fără a include diaspora. Comunitatea basarabeană din afara granițelor a crescut considerabil în ultimii ani, fiind caracterizată printr-un grad mai mare de mobilitate și o conectare mai puternică la spațiul european.
Analistul politic Mihai Isac a explicat pentru Adevărul că, în aceste condiții, nivelul real de sprijin pentru reunificare ar putea fi chiar mai ridicat decât cel indicat de sondaj.
Acesta a subliniat că procentul de 42,3% trebuie privit ca un indicator al unei transformări lente, dar profunde, în societatea basarabeană. El a arătat că experiența directă a vieții în statele Uniunii Europene a contribuit la consolidarea unei percepții favorabile integrării în spațiul românesc și european.
În opinia sa, dacă diaspora ar fi inclusă complet în eșantioane, rezultatele ar indica probabil o susținere semnificativ mai mare pentru reunificare. Totodată, Isac a amintit că votul din diaspora s-a dovedit constant mai proeuropean și mai favorabil unei apropieri structurale de România.
Analistul a mai explicat că experiențele negative din trecut, inclusiv infiltrarea mișcării unioniste de agenți ai serviciilor secrete sovietice și ulterior ruse, au lăsat o amprentă asupra unei părți a susținătorilor unirii. În același timp, el a remarcat că o parte dintre aceștia au devenit un segment important al electoratului proeuropean, contribuind la consolidarea orientării occidentale a societății.
„Procentul de 42,3% în favoarea reunificării reprezintă într-adevăr unul dintre cele mai ridicate niveluri de susținere înregistrate vreodată în Republica Moldova și trebuie privit ca un indicator al unei transformări lente, dar profunde, în societatea basarabeană.
Dacă luăm în calcul și cetățenii Republicii Moldova aflați în afara granițelor, tabloul devine și mai interesant. Diaspora basarabeană este, în general, mult mai conectată la spațiul european și românesc, iar experiența directă a vieții în state ale Uniunii Europene a contribuit la consolidarea unei percepții pozitive asupra integrării în spațiul românesc și european.
În aceste condiții, este foarte probabil ca sprijinul real pentru reunificare, dacă ar include în mod complet diaspora, să fie semnificativ mai mare decât cel reflectat în sondajele realizate doar pe teritoriul Republicii Moldova. De altfel, experiența ultimelor cicluri electorale a arătat că votul din diaspora este constant mai proeuropean și mai favorabil unei apropieri structurale de România.
Experiența trădării mișcării unioniste de agenți ai serviciilor secrete sovietice și ulterior ruse a lăsat un gust amar unioniștilor din Republica Moldova. O parte dintre aceștia au devenit unul dintre cele mai importante segmente ale electoratului pro-european”, afirmă Mihai Isac.
Generațiile tinere schimbă treptat percepțiile peste Prut
Dincolo de influența diasporei, schimbul de generații reprezintă un alt factor major care modelează evoluția opiniei publice. Tinerii basarabeni au crescut într-un context radical diferit de cel al părinților lor, având acces la internet, la programe educaționale în România și la libertatea de circulație în Uniunea Europeană.
Mihai Isac a arătat că această generație percepe identitatea românească și apartenența la spațiul european într-un mod mult mai natural. El a explicat că mobilitatea crescută și posibilitatea de a studia sau lucra peste hotare au contribuit la formarea unei perspective diferite asupra viitorului țării.
În paralel, influența narativelor sovietice și a discursului statalist rigid se diminuează treptat în Republica Moldova, pe măsură ce generațiile care au trăit direct în URSS își pierd ponderea în societate.
Procesul nu este unul spectaculos sau rapid, a mai spus analistul, însă are un caracter constant și structural. Evoluția sondajelor din ultimul deceniu ar sugera o tendință de creștere graduală a sprijinului pentru reunificare.
În același timp, analistul a atras atenția asupra unor evoluții din România, unde ar exista o scădere a nivelului de înțelegere a istoriei și o reapariție în discursul public a unor mituri legate de perioada comunistă sau de relațiile tradiționale cu Rusia.
„Generațiile tinere au crescut într-un context radical diferit față de cel al anilor ’90 sau chiar al anilor 2000. Accesul la informație, mobilitatea crescută, posibilitatea de a studia sau de a lucra în România și în Uniunea Europeană au creat o generație care percepe identitatea românească și spațiul european într-un mod mult mai natural.
În același timp, influența narativelor sovietice sau a discursului statalist rigid este în scădere pe măsură ce generațiile care au trăit direct în URSS își pierd treptat ponderea în societate.
Acest proces nu este unul spectaculos sau rapid, dar este constant și structural, iar evoluția sondajelor din ultimul deceniu sugerează tocmai această tendință de creștere graduală a sprijinului pentru reunificare.
Din păcate, vedem în România o scădere a gradului de înțelegere a istoriei și o revenire în discursul public a basmelor privind Epoca de Aur ori prietenia româno-rusă”, a adăugat Mihai Isac.
Normalizarea unei teme considerate cândva tabu
Declarațiile făcute de Maia Sandu la începutul anului au schimbat tonul dezbaterii publice. Reunificarea nu mai este percepută exclusiv ca o temă marginală sau respinsă reflex, ci a devenit un subiect legitim de discuție în spațiul democratic. Potrivit lui Mihai Isac, impactul acestei schimbări depășește conținutul afirmațiilor propriu-zise.
Analistul a explicat că simplul fapt că tema este discutată fără reacții defensive și într-un cadru deschis contribuie la normalizarea dezbaterii despre relația dintre Republica Moldova și România. El a subliniat că președinta a rămas prudentă, insistând că prioritatea strategică rămâne integrarea europeană, însă abordarea mai relaxată a subiectului a dus la legitimarea acestuia în discursul public.
Totodată, Isac a amintit că Maia Sandu a respins în repetate rânduri zvonurile privind o posibilă candidatură la funcția de președinte al României. În paralel cu dezbaterea politică, există și o convergență practică, mai puțin vizibilă, între Chișinău și București.
Analistul a arătat că apropierea accelerată în domenii precum infrastructura energetică, educația sau cooperarea instituțională creează o integrare de facto care ar putea influența, pe termen lung, percepțiile societății asupra ideii de reunificare.
„Poziția adoptată la începutul acestui an de către Maia Sandu a avut, fără îndoială, un impact asupra modului în care este percepută tema reunificării în spațiul public. Faptul că subiectul nu mai este tratat exclusiv ca un tabu politic sau ca o temă marginală a permis o normalizare a discuției despre relația dintre Republica Moldova și România.
Chiar dacă președinta a rămas prudentă și a subliniat constant că prioritatea este integrarea europeană, simplul fapt că subiectul este discutat într-un cadru democratic și fără reflexe defensive a contribuit la legitimarea dezbaterii. Trebuie să subliniem că Maia Sandu a dezmințit deseori zvonurile privind o posibilă candidatură la postul de președinte al României.
Paralel cu dezbaterea publică, există și o convergență practică, mai puțin vizibilă, care avansează discret. Apropierea accelerată dintre Chișinău și București în domenii precum infrastructura energetică, educația sau cooperarea instituțională creează o integrare de facto care, pe termen lung, poate influența percepțiile societății”, a încheiat Mihai Isac.
