Consilierul președintelui, Marius Lazurca, despre influența Rusiei în România: Mi-e greu să găsesc argumente care să sprijine ipoteza

Consilierul președintelui, Marius Lazurca, despre influența Rusiei în România: Mi-e greu să găsesc argumente care să sprijine ipoteza

SURSA FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea - Marius Lazurca

Publicat de Georgiana-Natalia la 13 martie 2026, 14:11

Consilierul pentru securitate națională al președintelui Nicuşor Dan, Marius Lazurca, susține că nu a găsit dovezi că în structurile ascunse ale statului din România ar exista lideri loiali Federația Rusă.

Marius Lazurca nu a găsit dovezi care să confirme că în România există lideri loiali Rusiei

Consilierul pentru securitate națională al președintelui Nicuşor Dan, Marius Lazurca, a spus că, din experiența lui profesională, nu a observat ca în așa-numitul „deep state” din România să existe persoane aflate în funcții importante care să fie loiale puterii de la Kremlin. El a explicat că îi este greu să găsească dovezi pentru ideea că, în structurile ascunse ale statului român, ar exista un sistem sau o rețea care să creeze loialitate față de Federația Rusă.

Într-o discuție cu Lucian Mîndruță, Lazurca a fost întrebat unde se află România în raport cu Rusia, având în vedere că unii politicieni, inclusiv unii din structurile importante ale puterii de la București, exprimă uneori idei care par favorabile Rusiei.

El a răspuns că, dacă se gândește la toată experiența lui profesională, nu găsește argumente care să arate că în interiorul statului român ar exista o „mașinărie” ascunsă care să lege în mod secret și puternic România de Federația Rusă sau care să creeze loialitate față de aceasta.

„Mi-e greu să găsesc argumente care să sprijine ipoteza că în adâncimile obscure, oculte ale statului român există o instalaţie care produce loialitate faţă de Federaţia Rusă.

Dacă aşez în balanţă toată experienţa mea profesională, mi-e greu să găsesc argumente care să sprijine această ipoteză şi anume că, în adâncimile, în măruntaiele obscure, oculte ale statului român, există o instalaţie care produce loialitate faţă de Federaţia Rusă, o maşinărie infernală care asociază ocult şi deopotrivă strâns România la Federaţia Rusă”, a afirmat Lazurca.

Majoritatea românilor rămân pro-europeni și pro-americani, deși există simpatizanți ai ideilor promovate de Rusia

Marius Lazurca a spus că în România există totuși persoane care simpatizează cu ideile promovate de puterea de la Moscova. El a explicat însă că, în general, românii au în interiorul lor o neîncredere puternică față de Rusia, iar acest lucru face foarte greu sau chiar aproape imposibil să apară în stat o rețea ascunsă care să lucreze în favoarea Rusiei.

El nu vede situația chiar atât de gravă. A precizat că nu susține că opinia lui este perfect corectă sau completă, dar preferă să rămână prudent. El a explicat că această părere se bazează pe faptul că, atunci când sunt întrebați direct, românii se declară în continuare în majoritate pro-europeni și pro-americani.

Potrivit lui, acest lucru este confirmat și de sondajele sociologice. Totuși, pe acest fond apar uneori partide politice care par să contrazică preferința clară a românilor. De aceea, Lazurca consideră că explicația pentru această situație este probabil mai complexă.

„Există în adâncul naţiunii române o neîncredere faţă de Rusia generică care face imposibilă sau, în orice caz, foarte dificlă, naşterea acestui monstru ocult care ar fi în legătură cu fenomene mai vizibile de pe scena politică. Eu personal nu văd atât de negru (situaţia – n.r.).

Nu pretind că viziunea mea este clară şi exactă. Îmi menţin, totuşi, această rezervă care, în această speţă pleacă de la următoarea observaţie: întrebaţi pe şleau, românii rămân pro-europeni, pro-americani. Pe acest fond statistic, confirmat de măsurătorile sociologice, apar totuşi partide care par să contrazică această prefetinţă solidă a românilor. Cred că explicaţia ar trebui să fie ceva mai sofisticată”, a punctat Lazurca.

Informații articol
Despre autor
Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.