Ungaria acuză Comisia Europeană de favoritism. Critici după ce a dat undă verde fondurilor europene către România

Comisia Europeană a decis recent să aloce României fonduri europene importante, o măsură care a stârnit reacții critice în presa din Ungaria. Publicațiile maghiare susțin că președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, și echipa sa ar favoriza astfel România, evidențiind o schimbare semnificativă în politica Bruxelles-ului față de țările membre.

Comisia Europeană ar favoriza România în ceea ce privește fondurile europene

Comisia Europeană a aprobat recent alocarea unor sume semnificative de fonduri europene pentru România, decizie care a stârnit critici în presa din Ungaria. Mai multe publicații maghiare susțin că preșeintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și echipa sa ar favoriza România, ceea ce ar reprezenta o schimbare fără precedent în abordarea Bruxelles-ului.

Reacțiile vin în contextul în care Ungaria, sub conducerea lui Viktor Orban, a fost sancționată de Uniunea Europeană, iar accesul la fondurile europene a fost suspendat timp de doi ani din cauza încălcării principiilor statului de drept.

România a adoptat o direcție pro-europeană

Profesorul de economie Christian Năsulea a explicat pentru Digi24 că România, spre deosebire de Budapesta, a adoptat o direcție clar pro-europeană, menținând cooperarea cu instituțiile UE.

„În Ungaria, unde sub Viktor Orban sunt luate măsuri foarte des care contravin politicii UE, accesul la fondurile europene a fost restricționat. România, care a decis să meargă pe o cale pro-europeană, care are un guvern care cooperează cu instituțiile de la Bruxelles în orice fel se poate, în ciuda faptului că nu am avut în ultimii ani o guvernare extraordinar de performantă, pentru că a existat deschidere din partea autorităților române, cel puțin în ultimele șase luni de când avem un președinte și un nou guvern, și Comisia Europeană și autoritățile de la Bruxelles au încercat să ajute țara noastră cum s-a putut.

Prin reeșalonări, regândiri a planurilor de asistență de sub PNRR, printr-o regândire a anumitor programe pe fonduri europene. Corelat cu faptul că din datele care au fost publicate de ministerul de Finanțe și ministerul Fondurilor Europene lucrurile par să meargă ceva mai bine de șase luni încoace, era și normal ca țara noastră să reușească să primească niște sume importante până la finalul anului, lucru care s-a și întâmplat”, a notat economistul.

România mai are nevoie de reforme în justiție

Năsulea a subliniat că România nu este perfectă și că încă mai sunt necesare reforme importante în justiție și în companiile de stat, însă progresul recent arată o direcție pozitivă.

Referitor la impactul declarațiilor din presa maghiară asupra relațiilor bilaterale dintre București și Budapesta, Năsulea a explicat că este vorba mai degrabă de nemulțumiri interne din Ungaria decât de tensiuni diplomatice directe.

„Este pur și simplu consecința unor decizii politice de la Budapesta pe care presa din Ungaria poate să le deplângă. Însă e consecința faptului că la Budapesta se încalcă niște norme de bază privind funcționarea statului de drept. Nici noi nu suntem perfecți, nici în România lucrurile nu merg atât de bine pe cât ar trebui. Sunt reforme în justiție, diverse reforme care trebuie implementate în continuare. Însă din punctul meu de vedere, această informație, publicate și de propriul nostru guvern dar confirmate acum dintr-un stat care de obicei nu vine cu știri foarte pozitive despre țara noastră, arată că ușor-ușor lucrurile au mers într-o direcție mai bună în ultimele șase luni.

Era clar de la început că reformele care vizează niște sisteme în care există foarte multe privilegii vor fi foarte dificile. Eu nu sunt deloc surprins că lucrurile merg atât de greu în justiție, că nu am văzut mari pași înainte când vine vorba de companiile de stat. Însă pare să existe dorința să fie făcută reformă, iar asta înseamnă că ușor-ușor vom ajunge să vedem niște rezultate care ar trebui, cel puțin pe relația noastră cu UE să dea roade”, a adăugat specialistul.

Această alocare de fonduri confirmă poziția României ca partener pro-european și evidențiază diferențele de abordare față de Ungaria, în contextul respectării normelor statului de drept și a cooperării cu instituțiile europene.

„Nu cred că aceste declarații vizează chestiuni care țin de relațiile dintre state. Cred că ele sunt o manifestare a unor nemulțumiri care în Ungaria pare să fie la un nivel din ce în ce mai înalt cu privire la modul în care politicienii din Ungaria au ales să conducă țara, să relaționeze cu celelalte state membre ale UE și cu instituțiile de la Bruxelles. E o chestiune internă, care vine dintr-o profundă nemulțumire”, a conchis Christian Năsulea.