Un nou concediu în România, fără acte medicale. Este o premieră pentru țara noastră. Obligații pentru angajatori

Angajații din România ar putea avea, în premieră, acces la concediu plătit pentru epuizare profesională. Măsura este inclusă într-un proiect de lege depus în Parlament la finalul lui 2025.

Proiectul de lege definește burnout-ul ca problemă profesională și explică de ce nu este necesar concediul medical

Inițiativa legislativă aparține senatorului USR Irineu Darău, actual ministru al Economiei, și este susținută în Senat de Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă. Proiectul stabilește clar că epuizarea profesională nu este o afecțiune medicală, ci un fenomen strict legat de activitatea profesională.

„Epuizarea profesională se referă exclusiv la fenomene apărute în context ocupațional (…) fără a constitui o afecțiune medicală”, se arată în proiectul de lege.

Textul preia definiția Organizația Mondială a Sănătății, potrivit căreia burnout-ul apare ca rezultat al stresului profesional cronic gestionat ineficient și se manifestă prin oboseală persistentă, distanțare față de muncă și scăderea performanței.

Tocmai această delimitare face posibilă introducerea unui concediu fără certificat medical, legea tratând problema ca una de organizare a muncii și prevenție, nu de diagnostic și tratament.

Angajatorii ar avea obligații explicite de prevenire și monitorizare a riscurilor psihosociale

Autorii proiectului arată că legislația actuală nu reglementează distinct epuizarea profesională, iar riscurile psihosociale sunt tratate superficial. Noua lege ar introduce obligația tuturor angajatorilor de a informa anual salariații cu privire la riscurile de burnout și de a include aceste riscuri în evaluarea generală a companiei.

Pentru firmele cu peste 50 de angajați, obligațiile cresc. Acestea ar trebui să realizeze evaluări dedicate riscurilor psihosociale, să elaboreze anual un plan de prevenire a epuizării și să creeze un mecanism intern, confidențial, prin care angajații pot semnala suprasolicitarea fără teama de sancțiuni.

Inițiatorii susțin că lipsa unui cadru clar face dificilă identificarea timpurie a burnout-ului și lasă angajații fără instrumente reale de protecție.

„În lipsa unui cadru legal care să reglementeze explicit fenomenul, măsurile de prevenire depind exclusiv de inițiative voluntare ale angajatorilor”, se arată în document.

Concediul de refacere profesională ar fi opțional, preventiv și acordat la cererea angajatului

Una dintre cele mai importante prevederi este introducerea posibilității unui concediu plătit pentru refacere profesională. Acesta nu ar fi obligatoriu pentru angajatori, ci ar putea fi stabilit prin regulament intern sau contract colectiv de muncă.

Legea prevede explicit că zilele libere pot fi acordate la cererea angajatului, fără justificări medicale. Scopul este prevenția, astfel încât angajații să poată lua o pauză înainte ca epuizarea să ducă la concedii medicale îndelungate sau chiar la ieșirea din câmpul muncii.

„Angajatorii pot institui un număr anual de zile lucrătoare de concediu plătit pentru refacere profesională, ce pot fi acordate la cerere, fără justificări medicale”, mai prevede documentul.

În plus, salariații ar avea dreptul să solicite discuții formale privind volumul de muncă sau reorganizarea sarcinilor, fără riscul unor consecințe negative.

Legea mai permite accesul voluntar la sprijin psiho-emoțional profesional, inclusiv consiliere psihologică, costurile putând fi suportate de angajator. Dacă proiectul va fi adoptat, Ministerul Muncii va avea 180 de zile pentru a elabora un ghid național de prevenire a epuizării profesionale, iar angajatorii vor avea un termen de 12 luni pentru conformare.