Traian Băsescu spune că România are nevoie de o clasă politică mai bună, orientată spre viitor
Întrebat ce și-ar dori pentru România în 2025, Traian Băsescu a spus că își dorește o clasă politică în care să nu mai existe situații în care oameni cu șapte clase ajung în Parlament. El a afirmat că politicienii ar trebui să se concentreze pe o Românie a viitorului și a spus că pentru el aceasta este problema de bază.
„Mi-aș dori o clasă politică în care să nu mai avem întâmplări cu oameni care au șapte clase și intră în Parlament. O clasă politică care trebuie să se concentreze pe o Românie a viitorului”, a spus Băsescu.
Fostul șef de stat a declarat că nu are pretenții multe, dar că își dorește acest lucru în mod special.
„Asta mi-aș dori. N-am pretenții multe, dar asta mi-aș dori tare”, a spus el la Digi24.
Fostul președinte cere reducerea numărului de parlamentari și spune că sistemul actual nu funcționează
Traian Băsescu a pledat pentru reducerea numărului de parlamentari, argumentând că România nu are nevoie de 460 de aleși. El a spus că țara nu poate găsi nici măcar 100 de parlamentari buni și că ar trebui luate măsuri pentru a crește calitatea clasei politice.
„N-avem nevoie de 460 de parlamentari, pentru că noi nu putem găsi 100 buni. Ar trebui să facem ceva să creștem calitatea clasei politice”, a afirmat el.
În același context, Băsescu a vorbit și despre lipsa de respect care există față de oamenii politici. El a spus că, dacă te uiți la televiziuni, politicienii sunt înjurați de dimineață până seara, iar acest lucru poate descuraja pe oricine să mai intre în politică.
„Mă uit la televiziuni, să fie înjurați de dimineață până seara, parcă îți vine să te lași de politică”, a declarat fostul președinte.
Traian Băsescu afirmă că dobânzile la datoria publică sunt cea mai mare problemă a României
Traian Băsescu susține că cea mai mare problemă pe care România o are în acest moment este legată de dobânzile la împrumuturile statului. El spune că aceste dobânzi cresc cu o viteză impresionantă și că în anul 2025 România ar fi plătit aproximativ 11 miliarde de euro doar pentru dobânzi.
Fostul președinte afirmă că perspectiva este de creștere, pe fondul dobânzilor mari la care s-au făcut împrumuturile. El a avertizat că această situație ar putea genera, la un moment dat, o dificultate majoră.
„Dobânda la împrumuturi crește cu o viteză impresionantă. Deci, anul acesta, în 2025, am plătit cam 11 miliarde de euro dobânzi. Iar perspectiva este de creștere, având în vedere dobânzile mari la care s-a făcut împrumutul”, a declarat Traian Băsescu.
În acest context, Traian Băsescu a dat exemplul viitorului exercițiu financiar al Uniunii Europene, 2028–2034, despre care a spus că ar însemna aproximativ 60 de miliarde de euro pentru România.
În același timp, a arătat că dacă România plătește anual 10–11 miliarde de euro dobânzi, atunci o parte foarte mare din banii europeni ar ajunge să fie consumați doar pentru aceste costuri.
„Acest lucru poate genera o dificultate majoră la un moment dat, pentru că, vă dau un exemplu, în următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene, exercițiul financiar 2028-2034, avem circa 60 de miliarde. Dacă noi plătim 10-11 miliarde în fiecare lună (n.r. pe an, nu pe lună) ca dobânzi, practic, cele 60 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană îi plătim la dobânzi. Este aproape greu de imaginat cum o să ne descurcăm”, a mai susținut Traian Băsescu.
Fostul președinte spune că ieșirea din această situație ar însemna deficit bugetar zero, dar România nu este acolo
Traian Băsescu afirmă că această creștere ar putea fi oprită doar în momentul în care România ar ajunge la deficit bugetar zero. El a spus că, tehnic, nu vede o rezolvare simplă și că problema reală este cum poate România să treacă într-un timp cât mai scurt către o situație în care nu își mai crește datoria.
Fostul președinte a explicat că, atâta timp cât există deficit bugetar, fie și la nivelul de 3%, asta înseamnă creșterea datoriei. Iar odată cu datoria crește și dobânda care trebuie plătită anual.
„Tehnic, nu prea văd o rezolvare aici. Problema este să dai bătălia pentru a trece într-un timp cât mai scurt de la situația în care ești la un deficit bugetar zero. Deci încetezi să-ți crești datoria când ajungi la deficit bugetar zero. Cât timp ai deficit, fie și celebrul 3%, asta înseamnă că-ți crești datoria. Îți crești datoria, crești și dobânda pe care o plătești. Ori dacă datoria se rostogolește, dobânda nu se rostogolește, se plătește anual, se plătește cu precizie și riscul de a fi declarat în încetare de plăți vine de la neplata dobânzii, în principal, pentru că asta e, de fapt. Va trebui să împrumutăm nu numai pentru datorie, dar noi împrumutăm bani și ca să plătim dobânda”, a explicat fostul președinte.
