UE vrea să reducă dependența de importurile agricole. Ucraina ar putea avea un rol-cheie în noua strategie

Uniunea Europeană pregătește o nouă strategie privind proteinele vegetale, prin care încearcă să reducă dependența de importurile din afara blocului comunitar și să își consolideze autonomia alimentară. Un document aflat încă în lucru arată că Bruxelles-ul vede în Ucraina un partener important pentru diminuarea deficitului comercial în acest domeniu.

Comisia Europeană pregătește o strategie pentru creșterea producției de proteine vegetale

Comisia Europeană urmează să prezinte la 1 iulie noua strategie privind proteinele vegetale, în paralel cu foaia de parcurs dedicată unui sector zootehnic mai rezilient. Potrivit unui proiect de document obținut de Euractiv, executivul european își propune să reducă dependența de importurile de proteine utilizate în alimentație, furaje și combustibili.

Datele analizate de Comisie arată că Uniunea Europeană rămâne puternic dependentă de importurile de proteine vegetale. În sezonul 2024-2025, statele membre au importat aproximativ 13,9 milioane de tone, cea mai mare parte fiind destinată hranei pentru animale.

Documentul propune folosirea fondurilor din Politica Agricolă Comună și a altor instrumente financiare pentru a încuraja cultivarea plantelor proteice în interiorul Uniunii. În același timp, Bruxelles-ul evită să promoveze explicit reducerea consumului de produse de origine animală, deși recunoaște că dietele cu o pondere mai mare a alimentelor vegetale pot contribui la atingerea obiectivelor climatice și de mediu.

Ucraina este văzută ca o soluție pentru reducerea deficitului comercial al Uniunii Europene

Unul dintre cele mai importante elemente din proiectul strategiei este rolul pe care Comisia îl atribuie Ucrainei. Țara este prezentată drept cel mai mare producător de soia din Europa și un posibil furnizor care ar putea reduce dependența Uniunii de importurile din Statele Unite, Brazilia și Argentina.

Potrivit documentului, Ucraina și-ar putea extinde semnificativ contribuția la aprovizionarea cu proteine vegetale a Uniunii Europene. În perspectiva unei eventuale aderări, deficitul comercial al UE în acest sector ar putea scădea de la 13,9 milioane de tone la aproximativ 4,7 milioane de tone.

În același timp, gradul de autonomie al Uniunii în ceea ce privește proteinele vegetale ar putea crește de la 76% la 86%.

Comisia notează că Ucraina și-a dublat producția de soia în perioada 2024-2025 comparativ cu anii 2021-2022, în ciuda războiului aflat încă în desfășurare.

Bruxelles-ul este îngrijorat și de dependența față de Asia

Documentul semnalează și o altă vulnerabilitate majoră pentru Uniunea Europeană. Bruxelles-ul consideră „îngrijorătoare” dependența de statele din Asia de Est pentru vitaminele și aminoacizii utilizați în furaje și necesari pentru sănătatea animalelor.

Printre substanțele menționate se află lizina și metionina, produse pentru care China deține o poziție dominantă pe piața mondială. Comisia vorbește chiar despre un „cvasi-monopol” al Chinei pentru anumite categorii de produse.

Pentru reducerea acestor riscuri, executivul european propune readucerea unei părți a producției în interiorul Uniunii Europene și diversificarea lanțurilor de aprovizionare prin noi parteneriate comerciale.

Strategia include și biocombustibilii pe bază de culturi agricole

Proiectul lasă deschisă posibilitatea unor reguli mai flexibile pentru biocombustibilii produși din culturi agricole. Comisia consideră că acest sector poate aduce beneficii atât pentru producția de proteine vegetale, cât și pentru reducerea dependenței energetice.

Documentul sugerează că Direcția Generală pentru Energie ar putea analiza această temă în cadrul viitoarei revizuiri a Directivei privind energia regenerabilă, care este așteptată anul viitor.

De asemenea, sunt luate în calcul modificări ale sistemului de certificare privind riscul indirect de schimbare a utilizării terenurilor, în special pentru biocombustibilii produși din soia. Comisia ia în considerare posibilitatea ca anumite produse obținute în condiții sustenabile să fie încadrate într-o categorie cu risc redus.

În plus, Bruxelles-ul intenționează să încurajeze etichetarea voluntară a produselor realizate cu furaje provenite din Uniunea Europeană, la nivel național sau regional, pentru a oferi consumatorilor mai multe informații despre originea materiilor prime utilizate.