UE stabilește țările eligibile pentru sprijin în fața presiunii migratorii. Țările expuse acestei presiuni în 2026

Comisia Europeană a anunțat, la începutul lunii noiembrie 2025, care state membre ale Uniunii Europene vor beneficia de sprijin în cadrul schemei EU Solidarity Pool pentru a face față presiunii migratorii, și care țări vor putea solicita scutiri de la contribuțiile la mecanismul de solidaritate.

Comisia Europeană stabilește țările UE eligibile pentru sprijin în fața presiunii migratorii

Comisia Europeană a anunțat recent ce state membre vor primi ajutor în cadrul schemei EU Solidarity Pool pentru a gestiona presiunile crescânde generate de migrație, precum și care țări vor putea fi scutite de anumite obligații.

Schema de solidaritate europeană presupune ca majoritatea statelor membre să contribuie, fie prin primirea solicitanților de azil din zone afectate de creșteri semnificative ale fluxurilor migratorii, fie prin sprijin financiar sau logistic. Grecia, Cipru, Spania și Italia au fost desemnate oficial ca țări aflate sub o presiune migratorie acută, după ce în ultimele luni s-a înregistrat un aflux semnificativ de migranți.

Aceste state vor fi eligibile pentru asistență din partea Uniunii începând cu jumătatea anului 2026.

Cadrul de solidaritate este gândit să asigure o distribuție mai echitabilă a responsabilităților între statele membre și să răspundă în mod proporțional la presiunile create de migrație. În același timp, Comisia a identificat Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Austria și Polonia drept state care se confruntă cu presiuni migratorii susținute de mai mulți ani. Aceste țări vor putea solicita scutiri totale sau parțiale de la contribuțiile către mecanismul de solidaritate pentru o perioadă de șase luni de la intrarea în vigoare a schemei.

Țările expuse riscului de presiune migratorie în 2026

Totodată, Comisia a menționat că Belgia, Germania, Franța, Irlanda, Țările de Jos, Letonia, Lituania și Finlanda se află în categoria „expuse riscului” de presiune migratorie în anul următor. Deși nu pot beneficia de scutiri în 2026, aceste state vor avea acces prioritar la instrumentele de sprijin UE, care includ finanțare de urgență, sprijin operațional și coordonarea politicilor. Evaluarea include factori precum fluxul constant de migranți, capacitatea sistemelor de primire și influența unor terțe țări asupra migrației.

Comisarul pentru afaceri interne, Magnus Brunner, a subliniat că implementarea cadrului trebuie să echilibreze solidaritatea cu responsabilitatea: țările sub presiune ridicată pot solicita scutiri, iar cele expuse riscului continuă să contribuie la solidaritate. Deciziile privind clasificarea țărilor revin Consiliului UE, în timp ce Comisia evaluează situația fiecărui stat membru.

Nu s-a stabilit felul în care vor fi distribuiți migranții

Un aspect controversat rămâne modul în care migranții vor fi redistribuiți. Noua regulă prevede că statele nu sunt obligate la transfer, ci la solidaritate – ceea ce înseamnă că acestea pot alege între primirea efectivă a solicitanților de azil, plata unei sume pentru fiecare migrant refuzat sau alte forme de sprijin. Această abordare a fost concepută pentru a include state precum Polonia, Ungaria și Cehia, care s-au opus anterior redistribuirii obligatorii.

Detalii privind numărul de relocări sau valoarea sumelor financiare nu au fost dezvăluite până la finalizarea acordurilor între statele membre. Negocierile pentru transformarea schemei în act juridic obligatoriu sunt așteptate în săptămânile următoare, iar comisarul Brunner va prezenta propunerile și în fața eurodeputaților, Parlamentul European neavând însă rol legislativ în această privință.