UE schimbă regulile achizițiilor publice: România ar putea scăpa de birocrație și de „dictatura” celui mai mic preț

Achizițiile publice din România ar putea intra într-o nouă etapă, odată cu reforma pregătită de Comisia Europeană. Regulile europene ar urma să fie unificate într-un singur regulament, cu mai mult accent pe calitate, transparență și digitalizare, a anunțat, joi, europarlamentarul Andi Cristea.

UE schimbă regulile achizițiilor publice: România ar putea scăpa de birocrație și de „dictatura” celui mai mic preț

Regulile privind achizițiile publice la nivel european urmează să fie schimbate, Comisia Europeană pregătind înlocuirea celor trei directive adoptate în 2014 cu un Regulament unic, direct aplicabil în toate statele membre. Europarlamentarul Andi Cristea consideră că reforma poate fi o veste bună pentru România, dar avertizează că succesul acesteia va depinde de profesionalizarea administrației.

Potrivit lui Andi Cristea, noul regulament ar urma să introducă un singur set de reguli pentru achizițiile publice, în locul sistemului actual bazat pe directive europene și legislații naționale diferite. Miza este una importantă, în condițiile în care achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul Uniunii Europene.

Europarlamentarul susține că reforma ar putea aduce o simplificare reală a procedurilor, prin reducerea birocrației și a incertitudinii juridice. În opinia sa, acest lucru ar putea contribui la diminuarea contestațiilor și a blocajelor care întârzie proiectele publice.

Un alt element important ar fi schimbarea modului în care sunt evaluate ofertele. Contractele ar urma să fie atribuite în funcție de raportul dintre calitate și preț, iar calitatea ar trebui să aibă o pondere de cel puțin 30%, respectiv 50% în cazul contractelor care presupun utilizarea intensivă a forței de muncă. Cristea consideră că astfel s-ar putea evita situațiile în care lucrările sunt câștigate exclusiv pe baza celui mai mic preț și ajung să fie executate necorespunzător.

Reforma ar putea crea, de asemenea, condiții mai favorabile pentru întreprinderile mici și mijlocii. Cerințele privind cifra de afaceri ar urma să fie plafonate la 50% din valoarea contractului, iar autoritățile nu ar mai putea solicita în mod abuziv experiență anterioară în colaborarea cu statul. Documentele necesare ar urma să fie verificate digital, o singură dată, potrivit principiului „once-only”.

În același timp, noul sistem ar pune un accent mai mare pe transparență. Datele privind întregul ciclu de viață al contractelor ar urma să fie disponibile în format deschis, inclusiv pentru contractele cu o valoare de peste 10.000 de euro. Reforma ar include și instrumente antifraudă și declarații de integritate, ceea ce ar permite identificarea mai ușoară a unor eventuale nereguli.

Regulamentul ar introduce și o dimensiune legată de protejarea intereselor europene. Autoritățile ar putea limita participarea unor ofertanți din state terțe atunci când nu există reciprocitate și ar putea acorda un punctaj suplimentar produselor și companiilor europene. Totodată, regulile ar urmări protejarea infrastructurii critice, a securității cibernetice și a lanțurilor de aprovizionare.

Noua provocare pentru România: achizițiile publice vor cere oameni mai bine pregătiți și decizii mai complexe

Pentru România, însă, schimbarea ar presupune mai mult decât modificarea unor proceduri. Andi Cristea consideră că instituțiile românești trebuie să se pregătească prin digitalizare și, mai ales, prin investiții în resursa umană.

Europarlamentarul avertizează că, deși procedurile ar deveni mai simple, decizia de cumpărare ar deveni mai complexă. Autoritățile ar trebui să țină cont simultan de preț, calitate, costul pe întregul ciclu de viață al produsului sau serviciului, impactul social, inovare, proveniența furnizorului, securitatea lanțului de aprovizionare și a datelor, reziliență și modul în care contractul este administrat ulterior.

În acest context, efectele reformei ar putea fi diferite de la o administrație la alta. Pentru instituțiile bine organizate și profesionalizate, noul regulament ar putea fi mai simplu și mai flexibil decât sistemul actual. În schimb, pentru administrațiile slab profesionalizate și demotivate, schimbarea ar putea genera dificultăți suplimentare, deoarece aplicarea mecanică a unor reguli ar fi înlocuită de necesitatea unor decizii bazate pe raționament profesional.

Cristea consideră că noul model presupune trecerea de la simpla respectare formală a procedurii la dezvoltarea unei veritabile capacități profesionale de a realiza achiziții publice. Pentru aceasta, administrația ar avea nevoie de angajați bine pregătiți, cu experiență, integri și motivați să își îndeplinească responsabilitățile.

Europarlamentarul a atras atenția și asupra impactului pe care îl poate avea viitoarea lege a salarizării asupra capacității administrației de a face față noilor cerințe. În opinia sa, modul în care va fi construită salarizarea în sectorul public ar putea contribui fie la succesul reformei, fie la îngreunarea aplicării acesteia în anii următori.