UE nu se confruntă cu penurie de gaze. Problemele ar putea veni la iarnă. Comisia Europeană: Să începem pregătirile

Comisia Europeană estimează că Uniunea Europeană nu se confruntă cu un risc imediat de penurie de gaze în contextul tensiunilor generate de războiul cu Iranul, însă avertizează asupra unor consecințe pe termen lung.

Un oficial european a precizat că, în prezent, nu sunt anticipate riscuri imediate pentru aprovizionarea cu gaze, însă situația impune pregătiri pentru sezonul rece. Acesta a subliniat că efectele crizei ar putea fi resimțite în timp, motiv pentru care statele membre sunt îndemnate să își planifice din timp rezervele energetice.

Bruxelles-ul nu vede un risc imediat de penurie de gaze în UE

În acest context, statele membre ale Uniunii Europene au obligația de a reumple capacitățile de stocare a gazelor până la un nivel de 80% până în luna noiembrie, ca măsură de pregătire pentru iarnă. Oficialii europeni consideră că o reumplere timpurie a depozitelor este preferabilă, pentru a evita presiuni asupra sistemului energetic la finalul verii, conform EFE.

„Nu se prevăd riscuri imediate pentru securitatea aprovizionării. Se aşteaptă consecinţe de durată, aşa că este important să începem pregătirile pentru iarnă”, a declarat un înalt oficial, vorbind sub condiţia anonimatului, conform sursei menționate.

În prezent, nivelul de umplere al acestor instalații se situează la aproximativ 28%, fără a depăși pragul de 30%. Această situație a apărut în contextul intensificării tensiunilor geopolitice, după ce Statele Unite și Israel au lansat o ofensivă împotriva Iranului la finalul lunii februarie, eveniment care a influențat dinamica piețelor energetice.

UE dispune în acest moment de timpul și instrumentele necesare pentru a anticipa eventualele dificultăți

Reprezentanții Comisiei Europene au transmis că Uniunea Europeană dispune în acest moment de timpul și instrumentele necesare pentru a anticipa eventualele dificultăți și pentru a se pregăti corespunzător. Totodată, aceștia au evidențiat că o injecție timpurie de gaze în depozite reprezintă un element pozitiv, care poate contribui la evitarea tensiunilor în perioada de vârf a consumului.

„UE are acum timpul şi instrumentele necesare pentru a anticipa provocările şi a se pregăti în consecinţă. (…) Injecţia timpurie este o evoluţie foarte pozitivă şi poate ajuta la evitarea tensiunilor de la sfârşitul verii”, au adăugat sursele citate de publicația menționată.

Pe lângă gazele naturale, Strâmtoarea Ormuz joacă un rol esențial în aprovizionarea energetică globală, inclusiv pentru Uniunea Europeană. Aproximativ 40% din importurile de kerosen ale UE tranzitează această rută maritimă, alături de 8,5% din gazul natural lichefiat și 7% din importurile de petrol, atât brut, cât și rafinat.

Principalele surse de aprovizionare pentru aceste resurse provin din state precum Irak, Kuweit, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. În acest context, evoluțiile din regiunea Strâmtorii Ormuz pot avea un impact semnificativ asupra securității energetice a Uniunii Europene, chiar dacă riscurile imediate de penurie sunt considerate reduse.

Situația economică a Uniunii Europene rămâne marcată de incertitudine

Situația economică a Uniunii Europene rămâne marcată de incertitudine, în ciuda armistițiului din Iran, iar riscul de stagflație persistă. Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a subliniat că Europa se confruntă în continuare cu perspectiva unei creșteri economice reduse, combinată cu o inflație în creștere, conform Bloomberg.

Oficialul european a atras atenția că perspectivele pe termen lung sunt afectate de un nivel ridicat de incertitudine. În acest context, economia europeană rămâne vulnerabilă la un posibil șoc stagflaționist, adică o combinație de stagnare economică și inflație ridicată, care poate afecta semnificativ stabilitatea economică a regiunii.

„Perspectivele pe termen lung rămân umbrite de o incertitudine profundă. Economia europeană rămâne expusă riscului unui şoc stagflaţionist”, a declarat joi comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis.

Comisia Europeană, instituția executivă a Uniunii Europene, urmează să își revizuiască prognozele economice pentru anii 2026 și 2027. Astfel, se preconizează o reducere a estimărilor privind creșterea economică, concomitent cu o majorare a prognozelor de inflație, pe fondul efectelor generate de conflictul din Iran asupra economiei globale.

La începutul săptămânii, Statele Unite și Iran au convenit un armistițiu de două săptămâni, cu scopul de a facilita negocieri pentru un acord mai amplu care să pună capăt ostilităților. Cu toate acestea, acordul este considerat fragil, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unei escaladări ulterioare a conflictului.

Impactul economic al acestui conflict ar putea fi semnificativ pentru Uniunea Europeană

Impactul economic al acestui conflict ar putea fi semnificativ pentru Uniunea Europeană. Într-un scenariu de scurtă durată, războiul ar putea reduce produsul intern brut al UE cu 0,4 puncte procentuale în acest an. Dacă conflictul se prelungește, efectul ar putea ajunge la o scădere de 0,6 puncte procentuale în anii 2026 și 2027.

În paralel, inflația ar putea crește în funcție de evoluția conflictului. În scenariul unui război de scurtă durată, inflația ar putea urca cu un punct procentual în acest an, în timp ce într-un scenariu mai sever creșterea ar putea ajunge până la 1,5 puncte procentuale atât în acest an, cât și în anul următor.

În acest context, executivul comunitar sprijină statele membre în elaborarea unor pachete de măsuri destinate firmelor și gospodăriilor, cu scopul de a limita impactul economic. Aceste măsuri sunt necesare în condițiile în care bugetele publice ale statelor membre au fost deja presate de efectele pandemiei, de criza energetică și de creșterea cheltuielilor pentru apărare.

„Este esenţial să ţinem cont de faptul că spaţiul nostru de manevră este mai limitat decât înainte, având în vedere şocurile anterioare şi nevoia urgentă de cheltuieli suplimentare pentru apărare”, a spus Valdis Dombrovskis.

Oficialul european a subliniat că spațiul fiscal al Uniunii Europene este mai limitat decât în trecut, având în vedere șocurile economice anterioare și nevoia de cheltuieli suplimentare în domeniul apărării. Din acest motiv, măsurile de sprijin trebuie să fie bine direcționate, să aibă o durată clar definită și să nu stimuleze creșterea cererii de petrol și gaze, într-un moment în care economisirea resurselor energetice rămâne o prioritate.