Prețul petrolului rămâne ridicat chiar și după reluarea traficului în Strâmtoarea Ormuz. Bogdan Ivan: Există un termen de minim 45-50 de zile

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat că revenirea la prețuri mai mici la carburanți nu va fi imediată chiar dacă situația din Strâmtoarea Ormuz ar fi stabilizată și traficul petrolier ar reveni la normal.

Potrivit explicațiilor oferite de ministrul Bogdan Ivan, ar fi necesare aproximativ 45-50 de zile pentru ca efectele să se resimtă în mod real în piață și pentru ca prețurile să înceapă să scadă semnificativ.

Bogdan Ivan spune că prețurile carburanților nu scad imediat după redeschiderea Strâmtorii Ormuz

În context global, înainte de conflictul menționat, producția și rafinarea de petrol se ridicau la aproximativ 100 de milioane de barili pe zi. Această cantitate a scăzut cu circa 25% din cauza unor factori precum blocarea Strâmtorii Ormuz și bombardarea unor facilități de extracție, transport și rafinare. Reducerea producției, combinată cu dificultățile logistice, a generat un dezechilibru major între cerere și ofertă.

„Există un termen de minim 45-50 de zile din momentul în care apare o astfel de modificare (n.red. redeschiderea strâmtorii Ormuz) până când ajungem cu adevărat să revenim la normal. Din punctul de vedere al cifrelor mari, înainte de acest război omenirea extrăgea şi rafina aproximativ 100 de milioane de barili de petrol în fiecare zi. Acum, această cantitate, din două motive – blocarea strâmtorii Ormuz şi bombardarea anumitor facilităţi de extracţie, transport, rafinare a produselor petroliere – au dus ca această cantitate să fie cu 25% mai mică”, a declarat Bogdan Ivan la Digi 24.

Cererea de petrol la nivel mondial a rămas, în mare parte, similară cu cea dinaintea izbucnirii conflictului. Totuși, criza a determinat atât populația, cât și companiile să își constituie rezerve mai mari, ceea ce a dus la o presiune suplimentară asupra cererii. În condițiile unei cereri constante și ale unei producții diminuate, prețurile au urcat semnificativ.

Pe piețele internaționale, prețul barilului de petrol și cel al motorinei au ajuns să fie chiar și dublu față de nivelurile anterioare conflictului. Această evoluție reflectă atât dezechilibrele din piață, cât și incertitudinile geopolitice.

„În continuare, la nivel mondial cererea este aproximativ la fel ca înainte de izbucnirea acestui război, suntem într-un moment în care a apărut şi acea criză în care oamenii au început să îşi facă provizii, companiile au început să îşi facă provizii mai mari, deci o cerere mai mare şi o producţie mai mică, evident că în aceste condiţii preţul creşte”, a mai spus ministrul.

Revenirea la normalitate depinde de reluarea fluxurilor fizice de petrol, nu doar de stabilizarea pieței financiare

Ministrul a subliniat că revenirea la normalitate depinde de reluarea fluxurilor fizice de petrol, nu doar de stabilizarea pieței financiare. Chiar dacă anunțuri politice, precum cel al Donald Trump privind un posibil acord cu Iranul, pot influența temporar percepția pieței, efectele reale apar doar atunci când petrolul ajunge efectiv în rafinării, intră pe fluxul de procesare și este distribuit către consumatori. Din momentul în care intră în rafinare, procesul până la livrarea la pompă durează în jur de 15 zile.

„Noi vorbim despre produs fizic. Una este piaţa, care s-a liniştit odată cu anunţul preşedintelui Donald Trump (n.red. privind un acord cu Iranul), dar până când nu ai produsul fizic în rafinăria din ţara ta, ca începe să intre pe fluxul de rafinare şi care va ajunge ca în 15 zile de când intră în flux să ajungă la pompă, durează aproximativ 50 de zile”, a mai spus Bogdan Ivan.

În total, de la modificarea condițiilor geopolitice până la normalizarea completă a lanțului de aprovizionare, este estimat un interval de aproximativ 50 de zile. Această perioadă include atât transportul, cât și procesarea și distribuția produselor petroliere.

Creșterile de preț afectează și industrii conexe

Efectele nu se limitează doar la carburanți. Creșterile de preț afectează și industrii conexe, precum producția de mase plastice, industria petrochimică, dar și producția de uree și amoniac, elemente esențiale pentru sectorul agricol.

În ceea ce privește România, autoritățile au identificat rute alternative de aprovizionare, inclusiv importuri de petrol din regiuni precum Guyana Franceză. Aceste măsuri sunt menite să asigure continuitatea aprovizionării și să reducă dependența de zonele afectate de tensiuni geopolitice.

Ministrul Energiei a mai estimat că, după încetarea conflictului din Golful Persic, ar fi necesare aproximativ două până la trei săptămâni pentru ca prețurile mai mici ale carburanților să fie vizibile la pompă în România, odată ce noile condiții de piață se stabilizează și se reflectă în lanțul de distribuție.