UE cere redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu: Suntem foarte îngrijorați de criza energetică

Reuniunea liderilor europeni de la Bruxelles a adus în prim-plan impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra energiei și economiei. Principalele solicitări vizează stabilizarea livrărilor și evitarea escaladării.

Liderii europeni solicită dezescaladarea conflictului și protejarea infrastructurii critice din regiune

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniți în Consiliul European, au transmis o declarație comună în care cer redeschiderea Strâmtorii Ormuz și un moratoriu asupra atacurilor care vizează infrastructura de apă și energie din Orientul Mijlociu.

În documentul adoptat, aceștia au indicat că urmăresc stabilizarea livrărilor de energie și au cerut dezescaladarea conflictului, alături de reținere maximă din partea tuturor actorilor implicați. Totodată, au arătat că monitorizează impactul ostilităților, inclusiv asupra stabilității economice.

Liderii europeni au cerut Iranului să oprească atacurile asupra statelor din zona Golfului Persic și au solicitat cooperare internațională pentru prevenirea unei posibile crize a refugiaților. În același timp, unele state din Uniune analizează opțiuni pentru asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transportul global de resurse energetice.

„Consiliul European deplânge pierderea de vieţi omeneşti şi monitorizează îndeaproape impactul de anvergură al ostilităţilor, inclusiv asupra stabilităţii economice”, se arată în declaraţie.

Europa respinge implicarea militară directă și pune accent pe soluții diplomatice și economice

În cadrul discuțiilor, liderii europeni au respins solicitările președintelui american Donald Trump privind trimiterea de forțe militare pentru securizarea Strâmtorii Ormuz. Cu toate acestea, creșterea prețurilor la energie și temerile legate de o posibilă criză a refugiaților au determinat ca situația din Orientul Mijlociu să devină o prioritate pe agenda summitului.

Premierul belgian Bart De Wever a atras atenția asupra creșterii prețurilor la energie, arătând că acestea erau deja ridicate înainte de conflict și că războiul a accentuat această tendință. El a transmis că, dacă această evoluție devine permanentă, ar putea genera probleme majore.

„Suntem foarte îngrijoraţi de criza energetică”, a declarat Bart De Wever înaintea summitului. „Dacă acest lucru devine structural, vom avea mari probleme”, a spus el.

În același timp, liderii europeni au discutat despre finanțarea alternativă a Ucrainei, după ce nu s-a ajuns la un acord privind un împrumut important, în contextul opoziției Ungariei.

Mai mulți oficiali au transmis poziții prudente față de implicarea militară. Cancelarul austriac Christian Stocker a arătat că Europa nu va accepta presiuni pentru a intra în conflict, iar șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a indicat că nu există interes pentru extinderea unei forțe navale europene în zonă.

„Europa – şi Austria, de asemenea – nu se va lăsa şantajată”, a spus Stocker înaintea summitului Consiliului European al liderilor celor 27 de ţări ale UE. „Intervenţia în Strâmtoarea Ormuz nu este oricum o opţiune pentru Austria”, a adăugat el.

Propunerile privind securizarea rutelor maritime și divergențele dintre statele UE privind răspunsul la conflict

Franța, Germania, Italia și Țările de Jos, alături de Regatul Unit și Japonia, și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la eforturi pentru asigurarea tranzitului în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz. Într-o declarație comună, aceste state au cerut Iranului să înceteze imediat atacurile și orice acțiuni care ar putea bloca ruta maritimă.

Cancelarul german Friedrich Merz a transmis că implicarea țării sale în astfel de acțiuni ar putea fi analizată doar după încetarea luptelor și în baza unui mandat internațional. El a arătat că sprijinul pentru menținerea rutelor maritime ar putea fi acordat ulterior, dar nu în timpul operațiunilor militare în curs.

„Putem şi ne vom angaja doar atunci când armele vor tăcea”, a spus el. „Atunci putem face multe, până la deschiderea rutelor maritime şi menţinerea lor libere, dar nu o facem în timpul operaţiunilor de luptă în curs”, a afirmat el.

În interiorul Uniunii Europene există și diferențe de poziție. Premierul olandez Rob Jetten a declarat că înțelege motivele Statelor Unite și Israelului pentru acțiunile împotriva Iranului și a cerut intensificarea sancțiunilor. Pe de altă parte, premierul spaniol Pedro Sánchez a transmis că se opune războiului, pe care îl consideră ilegal și cu efecte negative asupra civililor și economiei globale.

Impactul conflictului asupra pieței energiei și discuțiile privind măsuri economice la nivel european

Conflictul a generat creșteri ale prețurilor la energie, iar liderii europeni au analizat posibile măsuri pentru a limita efectele economice. Comisia Europeană a indicat că există instrumente financiare care pot fi utilizate de statele membre pentru reducerea costurilor.

Totuși, oficialii europeni au arătat că nu există o soluție unică pentru atenuarea impactului economic, în condițiile în care efectele sunt resimțite în întregul bloc comunitar.

Experiența Uniunii Europene în reducerea dependenței de energia rusă după 2022 este considerată un punct de referință pentru consolidarea independenței energetice. În același timp, există discuții privind ritmul implementării politicilor climatice, unele state solicitând încetinirea acestora, în contextul presiunilor economice actuale.

În paralel, evoluțiile din regiune continuă. Autoritățile iraniene au transmis că producția de rachete continuă, în timp ce oficiali israelieni au susținut că aceste capacități au fost afectate.

„Industria noastră de rachete balistice merită o notă perfectă. (…) Nu există motive de îngrijorare, deoarece chiar şi în timp de război, continuăm să producem rachete”, a declarat purtătorul de cuvânt al IRGC, Ali-Mohammad Naini, citat de agenţia de ştiri Fars.

De asemenea, un nou atac cu drone a vizat o rafinărie din Kuwait, provocând incendii și oprirea unor unități de producție.

„Rafinăria Mina Al-Ahmadi, deţinută de Compania Naţională de Petrol din Kuwait (KNPC), a fost vizată în această dimineaţă devreme de mai multe atacuri ostile cu drone, provocând incendii în unele dintre unităţile sale”, a transmis agenţia oficială de ştiri din Kuwait.