UE anunță noi fonduri pentru Ucraina până în 2027. Nicușor Dan: România a acționat solidar cu țările din Uniune. Vom face la fel

La reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, liderii Uniunii Europene au confirmat joi, în mod oficial, dimensiunea sprijinului financiar oferit Ucrainei de la începutul războiului. Până acum, UE și statele membre au contribuit cu 177,5 miliarde de euro, iar angajamentele pentru anii următori indică un sprijin constant și previzibil până cel puțin în 2027. În același context, România și-a reafirmat solidaritatea cu partenerii europeni, anunțând că va continua să susțină sancțiunile împotriva Rusiei.

UE și statele membre au contribuit cu 177,5 miliarde de euro

Reuniunea Consiliului European de joi a adus o nouă confirmare a angajamentului Uniunii Europene față de Ucraina. Potrivit concluziilor adoptate, totalul ajutorului acordat Kievului de la începutul invaziei ruse se ridică la 177,5 miliarde de euro, sumă provenită din contribuțiile comune ale instituțiilor europene și ale statelor membre.

Liderii au transmis că sprijinul financiar va deveni „regulat și previzibil” în următorii ani, pentru a asigura stabilitatea economică și militară a Ucrainei.

Declarația finală adoptată joi detaliază alocările bugetare pentru anul 2025, în valoare totală de 20,5 miliarde de euro. Din această sumă, 6,5 miliarde de euro sunt distribuite prin programul special „Ukraine Facility”, destinat sprijinirii directe a economiei ucrainene.

Alte 14 miliarde de euro provin din inițiativa G7 ERA, bani proveniți din profiturile generate de activele rusești înghețate în instituțiile financiare europene.

Astfel, o parte din sprijinul financiar actual destinat Ucrainei este indirect acoperit din fonduri provenite chiar din profiturile bunurilor blocate ale Federației Ruse. Această decizie a fost discutată îndelung la nivel european, fiind considerată o soluție echitabilă prin care agresorul contribuie, indirect, la repararea pagubelor provocate.

Angajamente ferme pentru Ucraina în perioada 2026–2027

În documentul oficial adoptat la Bruxelles, statele membre au convenit să continue sprijinul și în următorii doi ani, cu o atenție sporită pentru nevoile de apărare și reconstrucție ale Ucrainei. Consiliul European a cerut Comisiei Europene să elaboreze „cât mai rapid” propuneri concrete pentru asigurarea finanțării în perioada 2026–2027.

În plus, liderii au subliniat că sprijinul acordat Kievului nu va depinde de evoluțiile politice interne din statele membre. Mesajul transmis a fost unul de stabilitate și coerență, în condițiile în care o parte dintre țările UE se pregătesc de alegeri sau de schimbări guvernamentale.

„Ucraina poate conta pe Uniunea Europeană pe termen lung”, se arată în concluziile Consiliului.

Textul documentului accentuează că susținerea va continua „până când agresiunea rusă va înceta și Kievul va putea funcționa independent din punct de vedere economic și militar”.

Activele rusești vor rămâne blocate până la finalul conflictului

Un subiect central al reuniunii a fost gestionarea activelor rusești înghețate, estimate la peste 200 de miliarde de euro. Acestea se află în mare parte în instituțiile financiare europene, iar decizia liderilor a fost ca fondurile să rămână blocate până la încheierea agresiunii și plata despăgubirilor către Ucraina.

Până atunci, profiturile generate de aceste sume – dobânzile și veniturile rezultate din plasamentele financiare – vor continua să fie direcționate către programele de sprijin ale Kievului. Oficialii europeni au descris această soluție ca fiind una pragmatică, menită să asigure fluxuri constante de finanțare fără a afecta bugetele naționale.

În același timp, Comisia Europeană urmează să propună un cadru juridic clar privind utilizarea acestor fonduri, pentru a evita eventuale dispute între statele membre sau instituțiile implicate în administrarea activelor.

România, aliniată la deciziile europene privind sancțiunile

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat, la finalul reuniunii de la Bruxelles, că țara noastră a acționat în deplină solidaritate cu statele din Uniunea Europeană în ceea ce privește sancțiunile împotriva Federației Ruse. Șeful statului a precizat că această linie va fi menținută și în perioada următoare.

„Până în acest moment, România a acționat solidar cu țările din Uniune, s-a alăturat pachetelor de sancțiuni și cred că în perioada imediat următoare vom face la fel”, a explicat președintele, potrivit Agerpres.

El a adăugat că „tot timpul când discuți de sancțiuni, discuți și de efectele colaterale pe care aceste sancțiuni le au pe părți din industria ta sau industria parteneră”, subliniind necesitatea unei abordări echilibrate la nivel european.

Al 19-lea pachet de sancțiuni, adoptat în unanimitate

În aceeași zi cu reuniunea Consiliului European, Uniunea Europeană a aprobat cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri includ, printre altele, o interdicție treptată asupra importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia.

Potrivit surselor diplomatice, restricțiile se vor aplica din aprilie 2026 pentru contractele pe termen scurt și din 1 ianuarie 2027 pentru cele pe termen lung. Decizia a fost posibilă după ce Slovacia a renunțat la opoziția exprimată anterior, permițând adoptarea pachetului în unanimitate.

Sancțiunile au fost discutate intens în cadrul întâlnirilor pregătitoare ale Consiliului European, iar adoptarea lor a avut loc chiar înaintea sesiunii plenare. Scopul noilor restricții este de a reduce dependența energetică a Europei față de Rusia și de a limita sursele de venit care finanțează războiul din Ucraina.

Nicușor Dan: Trebuie să fim pregătiți pentru provocările de la granița estică

Înaintea reuniunii, președintele României a transmis că regiunea estică a Uniunii Europene se confruntă de cel puțin un deceniu cu forme de „război hibrid”. Acesta a subliniat nevoia de consolidare a capacităților de apărare și de cooperare în fața amenințărilor.

„Noi avem un război hibrid de cel puțin zece ani, în estimarea mea. Avem provocări pe care le vedem pe toată frontiera estică a Uniunii. Nu e o noutate că trebuie să ne pregătim.

Trebuie să ne echipăm pentru a descuraja Rusia să se gândească la un atac asupra Europei. Pentru moment, mesajul meu este ca oamenii să stea calmi, pentru că suntem mult mai puternici economic decât Rusia și, dacă ne pregătim, nu există acest pericol”, a declarat Nicușor Dan.