Explicația lui Tudorel Toader pentru amânarea deciziei CCR privind legea pensiilor magistraților și rolul studiului de impact

Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și fost judecător CCR, a spus că analiza de impact a legii pensiilor magistraților, făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), nu este un criteriu pentru a decide dacă legea e constituțională.

Toader a explicat că legea are o mare importanță, cu efecte sociale, publice și chiar financiare, și de aceea CCR a cerut timp pentru analiză. El a observat că, de obicei, cereri similare de amânare nu erau acceptate, dar de data aceasta s-a dat timp pentru studierea documentelor, inclusiv pentru expertiza trimisă de ÎCCJ. Toader a spus că asta arată că de data aceasta s-a respectat legea, spre deosebire de trecut.

Fostul ministru a mai atras atenția că legea a creat tensiuni și așteptări mari. Politicienii au promis că vor schimba rapid totul, dar acest lucru nu e posibil, fiind doar promisiuni electorale.

El a explicat că amânarea deciziei depinde de mai mulți factori, dar speră că pe 11 februarie va fi luată o hotărâre. De data aceasta nu a mai fost nici o problemă cu absența unor judecători, ceea ce e un semn bun.

În ceea ce privește studiul de impact depus de ÎCCJ, Toader a spus că orice lege trebuie să aibă un astfel de studiu, dar acesta nu decide dacă legea e constituțională.

„Proiectul de lege adoptată și supusă controlului de constituționalitate prezintă o deosebită importanță, un impact social, un impact public major, poate chiar și un impact financiar.

Mai înseamnă și altceva, că în precedent, celor trei judecători care au solicitat un nou termen pentru aprofundarea documentării, nu li s-a acordat acel termen, deși legea 47/92 spune că trebuie acordat. Observăm că de data aceasta a mai venit e adevărat și o expertiză de la Înalta Curte, autoarea criticii de neconstituționalitate, și s-a acordat un termen pentru aprofundarea documentării. Ceea ce înseamnă că de data aceasta s-a acordat termenul pe care anterior a fost refuzat, deși legea îl prevede.

Pe de altă parte, s-a creat atâta animozitate în jurul acestei legi, s-au creat atâtea așteptări, politicienii au făcut atâtea promisiuni, că dacă vin ei în 30 de zile vor desființa și vor remodela totul, ceea ce nu-i posibil. Au fost promisiuni electorale și de data asta caută să le împlinească față de alegător.

Să sperăm că pe 11 februarie se va pronunța o decizie. Observăm că de data asta n-a mai zis nimeni că au lipsit patru judecători. Adică partea bună e că au venit, nu s-au obținut sau n-au refuzat să judece”, a punctat Toader.

Tudorel Toader atrage atenția că legea pensiilor magistraților creează tensiuni publice și riscuri bugetare

Toader a explicat că legea ridică probleme legate de constituționalitate, atât interne, cât și externe. Potrivit lui, pe lângă aspectele legale, există și presiunea publică și ostilitatea create de politicieni împotriva magistraților, care trebuie luate în considerare.

„Vedeți că sunt elemente intrinseci și extrinseci, spunem noi, posibile de neconstituționalitate. Dar extrinsec apare și această presiune publică, această adevărată ostilitate care a fost creată de către politicieni împotriva magistraților și trebuie să luăm în considerare și contextul acesta”, a spus Toader.

Despre efectele legii, Toader a spus că aceasta influențează atât magistrații care se vor pensiona, cât și bugetul statului. El a menționat că, dacă legea nu trece, România ar putea pierde fonduri din PNRR de sute de milioane de euro.

„Sunt efecte la nivel individual pentru magistrații care se vor pensiona, dar efecte și asupra bugetului, că tot s-a spus, PNRR-ul, 200 ceva de milioane, le pierdem dacă legea nu trece”, a explicat Toader.

Augustin Zegrean spune că amânarea deciziei CCR privind pensiile magistraților este justificată

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a spus că amânarea deciziei CCR privind reforma pensiilor magistraților este justificată.

Zegrean a explicat că amânarea a fost necesară pentru că în ultima zi au fost depuse multe documente, inclusiv o expertiză de la ÎCCJ și un document de la Ministerul Muncii, iar judecătorii nu puteau să le studieze și să judece în aceeași zi. El a subliniat că motivul amânării nu poate fi considerat o vină a judecătorilor.

El a adăugat că termenul de 11 februarie ar putea fi unul decisiv, dar totul depinde de eventualele probleme care ar putea apărea în analiza documentelor. El a precizat că, dacă nu mai apar probleme noi, decizia ar putea fi luată atunci, pentru că nu se poate judeca o lege fără să fie studiate documentele depuse.

„De data aceasta, amânarea este justificată, pentru că ați auzit că s-au depus ieri o grămadă de documente. ÎCCJ a depus o expertiză, un document de la Ministerul Muncii, deci trebuiau să le citească. Dacă ei le-au primit, nu aveau cum să judece astăzi. Amânarea este justificată. Acum cât de lung e termenul de amânare, asta e o altă discuție. Dar faptul că amânarea a avut loc nu este imputabil lor.

Dacă nu vor apăra alte probleme… Vedeți, ieri am vorbit despre asta și am spus că, dacă se depun documente în ultima clipă, normal să amâne. Nu pot să judece fără să le studieze”, a declarat Zegrean.

Augustin Zegrean
Augustin Zegrean (SURSA FOTO: Inquam Photos, Octav Ganea)