ICCJ, despre noua lege care ar „anula” practic pensia de serviciu a magistraților: Guvernul nesocotește grav drepturile dobândite

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) anunță că a cerut o expertiză contabilă independentă, în contextul contestării la CCR a legii privind pensiile magistraților. Potrivit rezultatelor, aplicarea noii legi ar duce la situația în care pensia de serviciu devine mai mică decât pensia calculată pe contributivitate, iar pentru judecătorii ICCJ diferența ar fi de 51%.

Instanța supremă afirmă că expertiza confirmă calculele interne și că legea ar duce la „anularea totală” a pensiei de serviciu

Reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au transmis, joi, că un expert contabil autorizat a confirmat calculele realizate de departamentele economice ale instanței. ICCJ susține că, potrivit concluziilor, aplicarea noii legi ar conduce la „anularea totală a pensiei de serviciu”.

În comunicatul instanței se arată că toate ipotezele de calcul duc la aceeași concluzie, și anume că pensia de serviciu ar fi mai mică decât cea pe contributivitate. Magistrații afirmă că rezultatele sunt „clare și fără echivoc” și precizează că vor depune aceste concluzii la Curtea Constituțională, ca note suplimentare în susținerea sesizării de neconstituționalitate.

„Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu şi nesocoteşte grav drepturile dobândite din contribuţiile sociale”, au transmis, joi, reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

„Rezultatele expertizei sunt clare şi fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, aşa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, susţin magistraţii.

ICCJ indică procente diferite de scădere în funcție de nivelul instanței, cu o reducere de 51% la judecătorii Înaltei Curți

În datele prezentate de ICCJ, diferențele între pensia de serviciu și pensia pe contributivitate variază în funcție de nivelul instanței. Potrivit magistraților, pentru judecătoriile și parchetele de pe lângă acestea pensia de serviciu ar fi mai mică cu 36%. Pentru tribunale și parchetele aferente scăderea ar fi de 35%, iar pentru curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea de 33%.

Pentru magistrații Înaltei Curți, reducerea indicată este de 51%. ICCJ precizează că aceste calcule se raportează la un magistrat care intră în profesie după intrarea în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, trecând prin toate gradele de jurisdicție și având venituri raportate la nivelul celor aflate în plată.

Magistrații spun că nu mai este o reformă, ci o „confiscare” a drepturilor și invocă standarde europene

În comunicatul transmis, ICCJ afirmă că situația descrisă nu ar mai reprezenta o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, pe care o consideră fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene. Instanța susține că legea contestată ar anula pensia de serviciu, descrisă ca o garanție constituțională pentru independența justiției.

Totodată, ICCJ afirmă că legea ar ignora drepturile obținute din contribuțiile plătite în sistemul public de pensii și ar contraveni jurisprudenței Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept.

Magistrații mai transmit că independența justiției nu ar trebui subminată prin mecanisme financiare arbitrare și că argumentul echilibrului bugetar nu poate justifica eliminarea unor garanții.

„Înalta Curte subliniază că independenţa justiţiei nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanţii ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, au mai transmis magistraţii.

Sesizarea a fost depusă în decembrie, iar CCR este așteptată să dezbată din nou după mai multe amânări

ICCJ amintește că pe 5 decembrie magistrații instanței supreme au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR pentru controlul constituționalității asupra legii privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Curtea Constituțională este așteptată să dezbată din nou sesizarea vineri, după trei amânări.

Instanța supremă a mai susținut că urgența invocată pentru adoptarea proiectului nu ar fi fost demonstrată și că ar fi fost construită pe o realitate contrafactuală, fiind menționată condiționalitatea Jalonului 215 din PNRR, pe care ICCJ o consideră „scoasă din context” și „neconformă cu realitatea” potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană.

ICCJ acuză lipsa de claritate a legii și spune că se creează modificări abrupte ale statutului magistratului

Magistrații instanței supreme au afirmat că legea ar încălca obligațiile constituționale privind claritatea reglementării și ar afecta previzibilitatea și predictibilitatea. Ei susțin că sunt utilizați termeni juridici inexistenți sau nedefiniți, ceea ce ar crea neclaritate și imprevizibilitate, și că modificările ar afecta principiul securității juridice.

ICCJ mai arată că, prin cumularea normelor privind eșalonarea vârstei de pensionare, a vechimii în muncă și a eliminării perioadelor asimilate, 45% dintre magistrații în funcție ar ajunge la o creștere bruscă a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar 21% ar avea o creștere bruscă între 60 și 64 de ani.

Legea contestată a fost adoptată prin asumarea răspunderii și stabilește noi condiții de pensionare și calcul

Guvernul și-a angajat răspunderea pe 2 decembrie asupra proiectului de lege care modifică actele normative privind pensiile de serviciu. Noul proiect a fost adoptat după ce prima formă a fost respinsă la CCR, iar documentul a fost avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii.

Legea prevede stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard din sistemul public și instituirea vârstei de 49 de ani ca prag minim până la 31 decembrie 2026. Este introdusă condiția unei vechimi în muncă de cel puțin 35 de ani, cu o creștere treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație, până la atingerea vârstei de 65 de ani.

Proiectul stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții în ultimele 60 de luni înainte de pensionare. În același timp, cuantumul net al pensiei de serviciu este limitat la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate. De asemenea, se modifică regulile privind bonificația de 1% și actualizarea pensiei, restrângând aplicarea acestora la persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condițiile de pensionare înainte de intrarea în vigoare a legii.