UPDATE: CCR a amânat decizia în cazul Legii privind pensiile magistraţilor. CAB amână decizia în dosarul numirii lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pronunţarea în cazul obiecţiilor de neconstituţionalitate a Legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor. Curtea de Apel București (CAB) a amânat, din nou, pronunțarea în procesul privind suspendarea decretului de numire a lui Dacian Cosmin Dragoș ca judecător al CCR.

UPDATE, ora 15:00 CAB amână decizia în dosarul numirii lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR

Curtea de Apel București (CAB) a amânat pronunțarea în procesul privind suspendarea decretului de numire a lui Dacian Cosmin Dragoș ca judecător al CCR și a stabilit ca data pronunțării să fie 30 ianuarie 2026.

Dosarul are ca obiect suspendarea efectelor decretului prezidențial prin care Dacian Cosmin Dragoș a fost numit judecător al CCR pentru un mandat de nouă ani, începând cu 13 iulie 2025. Hotărârea Curții de Apel București reprezintă o decizie importantă care poate schimba componența CCR.

UPDATE, ora 10:35 CCR a amânat pronunţarea în cazul obiecţiilor de neconstituţionalitate a Legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pronunţarea în cazul obiecţiilor de neconstituţionalitate a Legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor pentru data de 11 februarie. Judecătorii CCR au luat această decizie ca urmare a cererii de întrerupere a deliberărilor pentru studierea problemelor ce formează obiectul cauzei şi a expertizei contabile extrajudiciare care a fost depusă de ÎCCJ cu o zi în urmă.

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum şi a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) şi a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispoziţiilor art.57 şi art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, informează CCR.

UPDATE, ora 10:20 A început ședința CCR în care se decide reforma pensiilor magistraților

Ședința Curții Constituționale a început vineri, 16 ianuarie, la ora 10:00, pentru a decide asupra reformei pensiilor magistraților. Toți cei 9 judecători au intrat în sală pentru a analiza din nou legea propusă de Guvern.

Decizia vine după ce ÎCCJ a sesizat CCR cu privire la proiectul de lege care schimbă pensiile de serviciu ale magistraților. Pronunțarea a fost amânată de trei ori, pe 10, 28 și 29 decembrie 2024, ultimele două amânări fiind cauzate de lipsa cvorumului, după ce patru judecători susținuți de PSD au părăsit ședința și nu s-au mai întors.

UPDATE, ora 09:50 Judecătoarea Crețeanu a luat decizia după nici 30 de minute de la începerea ședinței

Curtea de Apel București a amânat vineri, 16 ianuarie, decizia în dosarul care contestă numirea lui Dacian Dragoș ca judecător la Curtea Constituțională. Ședința, programată inițial la ora 9:00, nu a avut loc, astfel că rămâne neclară soluția cererilor de suspendare a actelor prin care el și un alt judecător au fost numiți.

Amânarea vine după ce, cu o zi înainte, instanța a respins cererea de recuzare a judecătoarei Olimpiea Crețeanu, care soluționează cauza. Conform legii, decizia privind recuzarea poate fi atacată cu recurs, care se va judeca împreună cu dosarul principal.

Obiectul dosarului: suspendarea executării decretului prezidențial nr. 774/08.07.2025. Completul de judecată: Completul 9 Fond. Soluția scurtă: cauza a fost amânată.

CCR decide asupra legii pensiilor magistraților, după trei amânări cauzate de lipsa cvorumului

Curtea Constituțională ar trebui să decidă vineri asupra legii pensiilor magistraților, după ce a amânat de trei ori. Decizia vine în urma unei sesizări făcute de Înalta Curte de Casație și Justiție. Ședința este programată pentru vineri, 16 ianuarie, de la ora 10:00.

Pe 29 decembrie 2025, ședința nu a putut avea loc deoarece nu s-au strâns suficienți judecători. Patru judecători au lipsit, după ce cu o zi înainte au părăsit ședința în timpul unei pauze. Unul dintre ei, Mihai Busuioc, este contestat în instanță, alături de un alt judecător.

Mai târziu, cei patru au explicat că au cerut amânarea deciziei. Ei au vrut ca Guvernul să spună clar, în mod public, dacă legea schimbă pensiile de serviciu sau dacă le elimină complet pentru magistrați. De fapt, au cerut un studiu care să arate ce efecte are această lege.

În aceste condiții, președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a spus că nici acum nu au fost suficienți judecători pentru a lua o decizie. Din acest motiv, ședința a fost amânată din nou și a fost stabilită pentru vineri, 16 ianuarie, la ora 10:00. Aceasta este a patra încercare, după trei amânări.

Despre discuțiile apărute în spațiul public legate de cererea unui studiu de impact, Simina Tănăsescu a explicat că acest studiu este un document normal, cerut înainte de adoptarea unei legi. El este prevăzut de Legea 24/2000 și nu reprezintă ceva nou.

„Am constatat şi astăzi (n. red. – luni, 29 decembrie 2025), ca şi ieri (n. red. – duminică, 28 decembrie) că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc. Pentru că am constatat, am citit, mai citesc şi eu presa, am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat şi unele speculaţii legate de o posibilă amânare a pronunţării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări şi în acest sens. Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere, procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen.

Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, spunea Tănăsescu.

Patru judecători ai Curții Constituționale – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – au explicat de ce nu au participat la ședința din 29 decembrie 2025. Ei au spus că, la ședința din ziua precedentă, un judecător a cerut amânarea deciziei, iar alți trei l-au susținut. Motivul a fost cererea ca Guvernul să spună clar, în mod public, că legea nu schimbă pensiile de serviciu, ci le elimină complet pentru magistrați.

Cei patru au mai cerut ca judecătorul care întocmea raportul să explice mai clar soluțiile propuse pentru fiecare problemă de neconstituționalitate. Spun însă că această cerere a fost ignorată de conducerea Curții.

Potrivit lor, legea permite amânarea unei decizii dacă un judecător cere acest lucru și cel puțin o treime dintre judecători sunt de acord, pentru a analiza mai bine situația. În acest caz, condițiile erau îndeplinite, dar conducerea Curții nu a acceptat amânarea și nu a stabilit un nou termen.

Din acest motiv, cei patru judecători au părăsit sala de ședință, iar Curtea nu a mai avut suficienți judecători pentru a lucra legal. Ei au depus apoi o cerere scrisă la președinta Curții, cerând respectarea legii. Ulterior, au fost anunțați că ședința a fost programată pentru ziua următoare, 29 decembrie 2025.

Judecătorii au subliniat că absența lor nu a fost un blocaj intenționat, ci o decizie luată pentru a cere respectarea regulilor și a legii după care funcționează Curtea Constituțională.

Înalta Curte susține că legea Guvernului anulează pensia de serviciu a magistraților, potrivit unei expertize independente

Cu o zi în urmă, Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că va depune vineri la Curtea Constituțională un raport de specialitate. Acest raport arată că legea contestată desființează, în practică, pensia de serviciu, deoarece aceasta ar ajunge mai mică decât pensia obișnuită, bazată pe contribuții.

Reprezentanții Înaltei Curți au spus că un expert contabil autorizat a confirmat calculele făcute anterior: legea propusă de Guvernul Bolojan elimină pensia de serviciu și încalcă drepturile obținute prin contribuțiile plătite de-a lungul timpului.

ICCJ a cerut o expertiză independentă, iar pe baza ei va trimite Curții Constituționale documente suplimentare prin care își susține argumentele împotriva legii pensiilor magistraților.

Potrivit raportului, rezultatele sunt clare: aplicarea noii legi duce la dispariția pensiei de serviciu. În toate calculele făcute, pensia de serviciu este mai mică decât pensia bazată pe contribuții. Concret, pensia de serviciu ar fi mai mică:

• cu 36% pentru magistrații de la judecătorii și parchetele aferente;
• cu 35% pentru cei de la tribunale;
• cu 33% pentru cei de la curțile de apel;
• cu 51% pentru judecătorii Înaltei Curți.

Aceste calcule se referă la un magistrat care intră în sistem după intrarea în vigoare a legii, are o carieră de 42 de ani, trece prin toate nivelurile de instanță și are venituri la nivelul actual.

Înalta Curte spune că nu mai este vorba despre o reformă a pensiilor speciale, ci despre luarea unor drepturi deja câștigate de magistrați, o situație fără precedent într-un stat din Uniunea Europeană.

Prin documentele depuse la Curtea Constituțională, ICCJ susține că legea anulează pensia de serviciu, care este o garanție constituțională a independenței justiției.

Curtea de Apel București urmează să decidă asupra contestării numirii judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc

Tot vineri, cu o oră înainte de ședința Curții Constituționale, este așteptată o decizie într-un alt dosar. Este vorba despre contestațiile depuse împotriva judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.

La sfârșitul anului trecut, avocata Silvia Uscov a cerut Curții de Apel București să suspende actele prin care cei doi au fost numiți judecători la Curtea Constituțională. Ea a contestat atât decretul prezidențial de numire a lui Dacian Dragoș, cât și hotărârea Senatului prin care a fost numit Mihai Busuioc.

La termenul din 5 ianuarie, Curtea de Apel București a amânat decizia pentru vineri, 16 ianuarie. În acest dosar a existat și o cerere de recuzare a unei judecătoare, dar aceasta a fost respinsă ca nefondată.

La începutul acestei săptămâni, avocata a deschis noi procese la Curtea de Apel București împotriva celor doi judecători. De data aceasta, ea cere nu doar suspendarea, ci și anularea actelor de numire. Pentru aceste dosare noi nu au fost încă stabilite termene de judecată.

Potrivit avocatei, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc nu ar îndeplini condiția legală de minimum 18 ani de experiență în domeniul juridic, obținută în învățământul superior.

Decizia CAB privind cei doi judecători este crucială înaintea ședinței CCR despre pensiile magistraților

Decizia Curții de Apel București în cazul celor doi judecători este așteptată cu mare interes, deoarece ei ar trebui să participe la ședința Curții Constituționale în care se discută legea pensiilor magistraților. Fostul judecător CCR și profesor universitar Tudorel Toader a spus că, în opinia sa, cererile de suspendare vor fi respinse. El a explicat că, chiar dacă una dintre cereri ar fi admisă, Curtea Constituțională poate funcționa în continuare.

Tudorel Toader mai spune că, la ședința de vineri a CCR, judecătorii vor continua discuțiile. Acest lucru este de așteptat deoarece, la ședințele anterioare, patru judecători au cerut date despre efectele legii, iar joi Înalta Curte a anunțat că va depune un raport care arată că legea ar elimina pensia de serviciu.

„În primul rând, eu cred că atât sesizarea referitoare la Dacian Dragoş, cât şi cea referitoare la Mihai Busuioc vor fi respinse. Una ca inadmisibilă, privindu-l pe Busuioc, cealaltă ca neîntemeiată. Dacă, ipotetic, s-ar admite una din sesizări, Curtea Constituţională poate funcţiona în complet de minimum şase judecători şi poate lua decizii cu votul a cinci judecători. Prin urmare, şi dacă s-ar întâmpla o altfel de situaţie, activitatea Curţii nu este perturbată cu nimic pentru că termenul de vineri a fost dat în continuarea dezbaterilor, nu a fost pentru pronunţarea hotărârii. Doar dacă ar fi fost vorba despre pronunţarea hotărârii atunci era necesar să participe toţi judecătorii care au fost la deliberări. Sigur, e o tensiune, aşteptăm cu toţii cu interes, unii emit tot felul de ipoteze, dar astăzi situaţia se va clarifica şi vom merge mai departe.

Pot fi, în aceeaşi zi, şi dezbaterea, şi pronunţarea. Ei pot da astăzi (n. red. – vineri) şi pronunţarea cu votul a cinci din cei minimum şase judecători câţi ar trebui să fie prezenţi. Situaţia diferea dacă se încheiau dezbaterile şi rămânea numai pronunţarea. Atunci, decizia putea fi luată doar în prezenţa tuturor judecătorilor participanţi la deliberări”, a explicat Toader.