Toyota și Honda ar putea suporta costul tarifelor impuse de Donald Trump. Unele linii de producție din Canada riscă să fie închise

Toyota și Honda ar putea fi printre companiile cel mai grav afectate de planul președintelui Statelor Unite, Donald Trump, de a impune un tarif de 50% pentru importurile de automobile din Canada. Deși măsura vizează Ottawa, producătorii japonezi ar putea ajunge să suporte o mare parte din costuri dacă tarifele vor intra în vigoare la 1 ianuarie, așa cum este propus în prezent.

Toyota și Honda ar putea suporta costul tarifelor impuse de Donald Trump

Cele două companii japoneze produc împreună peste trei sferturi din toate automobilele fabricate în Canada. Analiștii avertizează că, în cazul aplicării tarifelor, Toyota și Honda ar putea fi nevoite să închidă unele linii de producție canadiene. Un acord între Statele Unite și Canada este încă posibil, însă momentul ales pentru noile tarife este deosebit de dificil pentru producătorii auto japonezi, conform Reuters.

Toyota și Honda se confruntă deja cu presiunea concurenței automobilelor electrice chinezești produse la costuri reduse, în special pe piețe precum Asia de Sud-Est, Europa și America Latină.

Statele Unite reprezintă cea mai importantă piață pentru ambele companii și, în același timp, una în care producători chinezi precum BYD nu au acces. Situația face ca piața americană să fie cu atât mai importantă pentru Toyota și Honda în contextul actual.

Potrivit analiștilor Barclays, automobilele fabricate în Canada au reprezentat anul trecut aproape un sfert din vânzările Honda din Statele Unite și 17% din vânzările Toyota. Acestea au fost cele mai mari ponderi în rândul marilor producători auto. Prin urmare, cele două companii sunt expuse celui mai mare impact potențial al planului lui Trump de a dubla taxele vamale, de la nivelul actual de 25% la 50%.

Analista auto Julie Boote, de la Pelham Smithers Associates din Londra, consideră că tarifele ar putea provoca daune majore industriei auto canadiene. În opinia sa, Toyota și Honda ar fi probabil nevoite să închidă unele dintre liniile lor de asamblare din Canada.

Industria auto canadiană, pusă în fața unei noi presiuni

Industria auto din Canada produce aproximativ 1,2 milioane de automobile anual și susține indirect aproximativ 427.000 de locuri de muncă.

Fabricile Toyota din Canada exportă în Statele Unite, printre altele, modelul RAV4, în timp ce Honda exportă modelul CR-V. Ambele automobile se află printre cele mai bine vândute SUV-uri de pe piața americană.

Noile tarife propuse reprezintă cel mai recent exemplu al politicilor comerciale ale administrației Trump care au obligat industria auto mondială să se adapteze rapid.

Timp de mai mulți ani, producătorii auto din Statele Unite, Europa, Japonia și Coreea de Sud, împreună cu furnizorii lor, au construit lanțuri de producție în America de Nord. Companiile au profitat de acordurile comerciale transfrontaliere și, în special în Mexic, de costurile mai reduse ale forței de muncă.

Structura costurilor s-a schimbat însă semnificativ. Tarifele americane au costat Toyota aproximativ 1,4 trilioane de yeni, echivalentul a 8,8 miliarde de dolari, în ultimul an fiscal.

Toyota își extinde producția în Statele Unite

În acest context, Toyota își intensifică eforturile de a produce mai multe automobile în Statele Unite. Cel mai mare producător auto mondial a anunțat anul trecut că intenționează să investească până la 10 miliarde de dolari în următorii cinci ani pentru extinderea operațiunilor sale americane.

Planul include și o nouă fabrică de automobile în Texas, investiție estimată la 3,6 miliarde de dolari. Toyota intenționează să mute aici producția camionetei Tacoma, care este fabricată în prezent la uzina din Baja California, Mexic.

Pentru Honda, situația este mai complicată. Compania încearcă să redreseze divizia sa auto care generează pierderi, iar noile tarife comerciale adaugă o presiune suplimentară asupra afacerii.

Un director executiv al Honda a declarat recent pentru jurnaliști că producătorul ar putea renunța la construirea celei de-a opta fabrici de asamblare din America de Nord dacă negocierile privind acordul USMCA dintre Statele Unite, Canada și Mexic nu sunt prelungite.

USMCA reprezintă versiunea revizuită a acordului comercial NAFTA din 1994 și este în vigoare de șase ani. La 1 iulie, Trump a decis să nu îl reînnoiască, ceea ce înseamnă că acordul este supus unor evaluări anuale. Negocierile între cele trei țări au continuat însă.

Și producătorul sud-coreean Hyundai a avertizat anul trecut că incertitudinea privind USMCA întârzie deciziile sale de investiții.

Toyota și Honda ar putea fi nevoite să își reorganizeze producția

Dacă tarifele vor intra în vigoare, Toyota și Honda ar putea încerca să redirecționeze către alte piețe automobilele fabricate în Canada. În același timp, cele două companii ar trebui să găsească soluții pentru a compensa oferta destinată pieței americane, o operațiune dificilă potrivit analiștilor.

Automobilele destinate Statelor Unite sunt adesea adaptate cerințelor și reglementărilor specifice acestei piețe. În plus, fabricile din alte țări funcționează deja, în unele cazuri, aproape de capacitatea maximă, ceea ce limitează posibilitatea de a prelua rapid producția suplimentară.

O asemenea schimbare ar reprezenta o transformare importantă față de modul în care industria auto a funcționat în trecut, în condițiile în care lanțurile de producție nord-americane au fost construite tocmai pentru a facilita circulația automobilelor și componentelor între Statele Unite, Canada și Mexic.

Doi furnizori japonezi din industria auto au declarat că nu știu încă ce se va întâmpla în continuare. Pentru moment, companiile nu pot face planuri clare deoarece rămâne incert dacă tarifele propuse de administrația Trump vor intra efectiv în vigoare. Furnizorii încearcă, de asemenea, să evite reacțiile exagerate până când situația va deveni mai clară.

În cazul în care tarifele de 50% vor fi aplicate de la 1 ianuarie, impactul ar putea fi semnificativ atât pentru producătorii japonezi, cât și pentru industria auto canadiană. Toyota și Honda ar trebui să găsească rapid alternative pentru producția destinată Statelor Unite, în timp ce costurile suplimentare ar putea modifica strategiile de producție și investiții ale companiilor în întreaga Americă de Nord.

Administrația Trump a anunțat un acord prin care Statele Unite ar urma să obțină acces la vastele rezerve de petrol ale Venezuelei

Administrația președintelui american Donald Trump a anunțat un acord prin care Statele Unite ar urma să obțină acces la vastele rezerve de petrol ale Venezuelei, însă numeroase detalii despre înțelegere rămân neclare. Casa Albă a oferit puține informații despre ceea ce Trump a prezentat drept cel mai mare acord petrolier din istorie, în afară de o postare publicată de președintele american pe rețelele sociale, notează Euronews.

Trump a afirmat că înțelegerea anunțată vineri seara va oferi Statelor Unite o participație la rezervele petroliere ale Venezuelei. Acordul reprezintă un pas către obiectivul administrației americane de a extrage energie din această țară.

Planul vine după ce forțele americane l-au capturat în ianuarie pe președintele venezuelean de atunci, Nicolás Maduro, în timpul unui raid desfășurat în cursul nopții. Maduro a fost transportat la New York, unde urmează să răspundă unor acuzații federale privind traficul de droguri.

Lidera interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, a prezentat acordul drept un pas către redresarea economică a țării și modernizarea industriei petroliere. Într-un discurs televizat adresat națiunii duminică seara, Rodríguez a susținut că suveranitatea Venezuelei este protejată și că obiectivul său este transformarea țării într-o putere energetică mondială.

Cu o zi înainte, Rodríguez afirmase că rezervele petroliere ale Venezuelei trebuie transformate dintr-o resursă teoretică într-o sursă de soluții concrete pentru populație, inclusiv pentru construirea de locuințe.

Totuși, nu este clar cât de repede vor putea fi exploatate aceste rezerve și cine va suporta costurile necesare pentru dezvoltarea lor. Până în prezent nu a fost publicat textul integral al vreunui acord.

Ce prevede acordul dintre SUA și Venezuela

Potrivit publicației menționate, guvernul Statelor Unite și un operator privat din Venezuela, al cărui nume nu a fost făcut public, au format o nouă companie. Aceasta a primit drepturile de dezvoltare a unor zăcăminte petroliere care nu au fost încă exploatate.

Potrivit unei declarații a lui Delcy Rodríguez, acordul vizează dezvoltarea a 17 zăcăminte cu un potențial dovedit de 65 de miliarde de barili de petrol.

Înțelegerea ar putea atrage investiții de aproximativ 100 de miliarde de dolari, echivalentul a circa 86 de miliarde de euro, în industria petrolieră venezueleană. Caracas ar urma să obțină peste 209 miliarde de dolari, aproximativ 180 de miliarde de euro, din taxe.

Donald Trump a afirmat că acordul a fost negociat de secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării Pete Hegseth și Delcy Rodríguez.

Statele Unite ar urma să primească 55% din producția efectivă a noii companii. Această participație include atât o participație la proprietatea companiei, cât și dreptul de a cumpăra petrol la cost.

Potrivit unui oficial american care nu a fost autorizat să discute public despre acord și care a vorbit sub protecția anonimatului, petrolul cumpărat de Statele Unite va fi destinat completării Rezervei Strategice de Petrol a SUA, precum și aprovizionării armatei americane.

Același oficial a afirmat că noua companie ar deveni al doilea cel mai mare deținător corporativ de rezerve petroliere dovedite din lume, după Saudi Aramco.

Acordul a stârnit deja controverse în Venezuela

Acordul a stârnit deja controverse în Venezuela. Pentru unii venezueleni, înțelegerea reprezintă o trădare a unei poziții susținute de guvernele țării timp de decenii: resursele Venezuelei aparțin Venezuelei, iar autoritățile nu ar trebui să permită guvernului american accesul la acestea.

Ricardo Hausmann, profesor la Universitatea Harvard și fost ministru venezuelean al planificării, a criticat dur acordul. El consideră că venezuelenii nu vor accepta înțelegerea și că marile companii petroliere americane nu o vor lua în serios, deoarece există riscul ca aceasta să nu reziste.

Hausmann a pus, de asemenea, sub semnul întrebării legitimitatea și autoritatea constituțională a lui Delcy Rodríguez de a angaja Venezuela într-un astfel de acord.

Rodríguez a respins în discursul său național o parte dintre criticile apărute imediat după anunț. Ea a insistat că Venezuela păstrează proprietatea și suveranitatea asupra resurselor sale.

Lidera interimară a țării a precizat că urmărește și încheierea altor acorduri cu companii private transnaționale precum Chevron, Repsol și Shell.

Obiectivul declarat este ca Venezuela să devină o putere energetică, un producător major de petrol, un exportator important de gaze naturale și un dezvoltator important al industriei petrochimice naționale.

Aliații lui Donald Trump au prezentat acordul drept o victorie pentru Statele Unite și Venezuela

Nu este clar încă dacă Congresul Statelor Unite va avea un rol direct în această înțelegere. Cu toate acestea, parlamentarii americani din ambele partide au reacționat rapid la anunț.

Aliații lui Donald Trump au prezentat acordul drept o victorie pentru Statele Unite și Venezuela.

Senatorul republican Bernie Moreno, din Ohio, a descris înțelegerea drept una istorică și a susținut că aceasta este benefică pentru ambele țări. În opinia sa, fără politica administrației Trump, Nicolás Maduro ar fi rămas la putere, petrolul venezuelean ar fi continuat să ajungă în China la un preț mult redus, iar populația Venezuelei ar fi continuat să fie afectată de un regim corupt.

Democrații au condamnat acordul și au susținut că operațiunea prin care Maduro a fost capturat a avut drept scop final obținerea petrolului venezuelean.

Senatorul democrat Tim Kaine, din Virginia, a afirmat că Trump a urmărit de la început petrolul Venezuelei și a catalogat situația drept un caz extrem de corupție. El a pus, de asemenea, sub semnul întrebării posibilitatea ca acordul să ducă la scăderea prețurilor pentru americani și a criticat impactul războiului SUA-Iran asupra prețurilor.

Senatorul democrat Chris Van Hollen, din Maryland, l-a acuzat pe Trump că a pus în pericol militarii americani pentru a obține petrol venezuelean destinat intereselor unor miliardari apropiați administrației.

Mai multe aspecte importante nu au fost clarificate

În ciuda anunțului făcut de Donald Trump și a informațiilor oferite de Delcy Rodríguez, mai multe aspecte importante nu au fost clarificate. Nu se știe cine va suporta investițiile necesare pentru dezvoltarea zăcămintelor, cine este operatorul privat implicat în noua companie și cum va fi împărțită exact participația americană.

Deși Statele Unite vor primi 55% din producția efectivă a companiei, nu este clar ce proporție provine din participația la proprietate și cât reprezintă dreptul de a cumpăra petrol la cost.

Rămâne, de asemenea, o întrebare importantă privind reacția industriei petroliere. Convingerea marilor companii americane să revină în Venezuela ar putea fi dificilă din cauza incertitudinii politice și a infrastructurii deteriorate a țării.

Chevron, singura companie petrolieră americană care produce în prezent în mod activ petrol în Venezuela, nu a dorit să comenteze anunțul. Separat de înțelegerea prezentată de Trump, Chevron purta deja discuții pentru extinderea investițiilor în Venezuela. Exxon Mobil a refuzat, de asemenea, să comenteze.

Rezervele Venezuelei ar putea dubla rezervele SUA, dar există obstacole

David Oxley, economist-șef pentru climă și materii prime la Capital Economics, consideră că, analizat la prima vedere, acordul ar putea avea efecte importante pentru Statele Unite.

În opinia sa, accesul la rezervele Venezuelei ar putea dubla rezervele petroliere ale SUA și ar putea reduce dependența americană de petrolul provenit din Canada și Mexic.

Totuși, Oxley a avertizat că există numeroase obstacole logistice. El a atras atenția și asupra faptului că valoarea rezervelor petroliere venezuelene ar fi putut fi supraestimată în perioada fostului președinte Hugo Chávez.