Toți proprietarii de câini trebuie să știe asta! La ce distanță se pune, de fapt, cușca față de gardul vecinului

Mulți proprietari de câini au auzit că legea îi obligă să amplaseze cușca sau padocul la cel puțin 60 de centimetri de gardul vecinului. În realitate, legislația națională nu conține o astfel de prevedere. Cu toate acestea, proprietarii nu sunt scutiți de obligațiile prevăzute de lege privind bunăstarea animalelor și respectarea drepturilor vecinilor. Modul în care este amplasată cușca poate genera reclamații și chiar litigii dacă produce disconfort sau prejudicii.

Nu există în lege o distanță minimă între cușca câinelui și gardul vecinului

În ultima perioadă a circulat intens informația potrivit căreia proprietarii sunt obligați să lase o distanță de minimum 60 de centimetri între cușca câinelui și gardul care desparte proprietățile. Verificarea legislației arată însă că această regulă nu există în niciun act normativ aplicabil la nivel național.

Confuzia apare deoarece unele persoane asociază regulile privind amplasarea construcțiilor sau a altor amenajări în apropierea hotarului cu situația adăposturilor pentru animale. În cazul câinilor, legea nu stabilește o distanță exprimată în centimetri sau metri.

Principalul act normativ este Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, republicată și actualizată. Aceasta stabilește obligațiile generale ale deținătorilor, fără să prevadă unde trebuie amplasată cușca în raport cu limita proprietății.

Articolul 3 din lege prevede:

„Deținătorii de animale au obligația de a asigura aplicarea normelor sanitar-veterinare și de zooigienă privind adăpostirea, hrănirea, îngrijirea, reproducția, exploatarea, protecția și bunăstarea animalelor”.

Prin urmare, legea obligă proprietarul să ofere animalului condiții corespunzătoare de trai, însă nu stabilește o distanță minimă între cușcă și gardul vecinului.

Proprietarii trebuie să respecte regulile privind buna vecinătate

Faptul că legea nu impune o distanță exactă nu înseamnă că adăpostul poate fi amplasat oriunde, fără să fie luate în calcul efectele asupra vecinilor.

Obligațiile prevăzute de Legea nr. 205/2004 trebuie analizate împreună cu regulile generale privind buna vecinătate, sănătatea publică și răspunderea civilă.

În practică, amplasarea cuștii chiar lângă gard poate crea numeroase probleme. Un câine aflat permanent în apropierea limitei proprietății reacționează mai ușor la persoanele care trec pe stradă, la vecini sau la alte animale, ceea ce poate duce la lătrat repetat și la un comportament teritorial accentuat.

În același timp, lipsa unei întrețineri corespunzătoare poate genera mirosuri neplăcute sau alte neplăceri pentru proprietățile învecinate.

Din acest motiv, specialiștii recomandă amplasarea cuștii într-o zonă mai retrasă a curții, unde animalul să beneficieze de liniște, umbră și protecție împotriva condițiilor meteo nefavorabile.

De asemenea, utilizarea unui gard opac, a unor panouri de protecție sau a unui gard viu poate reduce stimulii vizuali care determină câinele să latre excesiv.

Ce riscă proprietarii dacă apar reclamații

Chiar dacă nu există o distanță minimă prevăzută de lege, proprietarul poate răspunde pentru consecințele produse de modul în care își ține câinele.

Cele mai frecvente reclamații sunt legate de zgomotul produs de lătratul repetat, în special pe timpul nopții, de mirosurile rezultate din lipsa igienizării zonei, de deteriorarea gardului comun sau de comportamentul agresiv al animalului.

În funcție de situație, sesizările pot fi analizate de Poliția Locală, Poliția Animalelor, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) sau de alte autorități competente.

Aceste instituții pot verifica dacă sunt respectate obligațiile privind bunăstarea animalelor și condițiile de întreținere prevăzute de lege. Dacă sunt constatate nereguli, proprietarul poate fi sancționat potrivit dispozițiilor legale.

Regulamentele locale pot prevedea reguli suplimentare

Pe lângă legislația națională, anumite autorități locale pot adopta regulamente proprii privind creșterea animalelor în intravilan sau în anumite zone rezidențiale.

Din acest motiv, proprietarii ar trebui să verifice și hotărârile consiliului local aplicabile în localitatea în care locuiesc, deoarece acestea pot conține obligații suplimentare privind modul de întreținere și amplasare a adăposturilor pentru animale.

Litigiile dintre vecini pot ajunge în instanță

În multe situații, conflictele dintre vecini nu apar din cauza locului în care este amplasată cușca, ci din cauza efectelor pe care prezența câinelui le produce asupra proprietăților învecinate.

Dacă zgomotul, mirosurile sau comportamentul animalului depășesc limitele normale ale conviețuirii, persoana afectată poate solicita intervenția autorităților și, dacă este cazul, poate cere în instanță încetarea situației și repararea prejudiciului.

În lipsa unei distanțe minime impuse de lege, cea mai bună soluție rămâne organizarea responsabilă a spațiului destinat câinelui. Un adăpost amplasat într-o zonă liniștită a curții, bine întreținut și suficient de departe de gard pentru a limita disconfortul reprezintă cea mai eficientă metodă de a proteja atât bunăstarea animalului, cât și relațiile cu vecinii.