Tot mai mulți români lucrează seara și în weekend. România depășește media UE

Aproximativ 15% dintre angajații din România lucrează în afara orelor obișnuite, fie seara, fie în weekend. Datele analizate de Monitorul Social arată că fenomenul este peste media europeană și are efecte directe asupra vieții personale și sănătății.

Aproape 15% dintre angajați lucrează seara

Un procent de 14,9% dintre angajații cu contract de muncă din România au declarat că lucrează seara, în intervalul 18:00–22:00, arată datele din 2023 ale Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE), prelucrate de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich-Ebert România.

Proporția este ușor mai ridicată în rândul femeilor (15,4%) decât al bărbaților (14%), ceea ce sugerează că programul atipic afectează în mod diferit categoriile de angajați, în special în contextul responsabilităților familiale.

Comparativ cu alte state membre, România se situează peste media Uniunii Europene, estimată la aproximativ 12%, fiind în zona superioară a clasamentului privind munca desfășurată în afara orelor standard.

România, peste media UE la munca de seară

Analiza comparativă arată diferențe importante între statele europene.

Cele mai ridicate procente de angajați care lucrează seara sunt înregistrate în Grecia, unde aproape o treime dintre salariați (28,6%) au acest tip de program. Finlanda și Slovacia urmează cu câte 18,8%, în timp ce România se află peste media europeană, dar sub aceste valori extreme.

La polul opus, Polonia și Lituania înregistrează cele mai mici procente, sub 5%, ceea ce indică o organizare mai rigidă a timpului de lucru în aceste state.

Lucrătorii independenți, și mai expuși programului atipic

Fenomenul este și mai accentuat în cazul persoanelor care lucrează pe cont propriu.

În România, 19,6% dintre lucrătorii independenți au declarat că lucrează seara, un procent apropiat de media UE (18,1%).

Diferențele de gen sunt relativ reduse, însă bărbații sunt ușor mai afectați (19,9%) decât femeile (18,6%).

În unele state europene, programul atipic este mult mai răspândit în rândul lucrătorilor independenți. În Grecia, de exemplu, peste 53% dintre aceștia lucrează seara, ceea ce reflectă un model economic bazat pe flexibilitate ridicată, dar și pe instabilitate a programului de lucru.

Munca în weekend, tot mai frecventă

Datele arată că programul atipic nu se limitează doar la orele de seară.

În România, 13,7% dintre salariați lucrează sâmbăta, iar 7,6% duminica.

În cazul lucrătorilor pe cont propriu, proporțiile sunt mult mai ridicate:

• 39,6% lucrează sâmbăta
• 12,7% lucrează duminica

La nivel european, cele mai mari procente pentru munca de sâmbătă sunt în Grecia și Italia, unde peste o treime dintre angajați sunt activi în această zi. Pentru duminică, cele mai ridicate valori sunt înregistrate în Malta (19,2%), Irlanda (16,2%) și Spania (16%).

În schimb, cele mai mici procente se regăsesc în Lituania și Polonia, unde doar o mică parte dintre angajați lucrează în weekend.

Impact direct asupra vieții personale

Specialiștii atrag atenția că acest tip de program afectează semnificativ echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

Munca în afara orelor obișnuite reduce timpul disponibil pentru familie, odihnă și activități sociale, ceea ce poate duce la tensiuni și dificultăți în gestionarea responsabilităților zilnice.

Situația este și mai dificilă pentru familiile cu copii sau pentru persoanele care au în grijă membri dependenți, unde sincronizarea programului devine o provocare constantă.

Riscuri pentru sănătate: stres și burnout

Pe lângă impactul social, programul atipic are și efecte asupra sănătății.

Potrivit analizei Monitorului Social, munca în afara orelor standard este asociată cu un risc mai mare de stres cronic și burnout.

Lipsa unui program stabil, orele neregulate și dificultatea de a separa viața profesională de cea personală contribuie la epuizarea fizică și mentală a angajaților.

Concluzie

Datele arată că programul de lucru atipic devine tot mai răspândit în România, depășind media europeană și afectând un număr semnificativ de angajați.

Deși flexibilitatea poate fi un avantaj în anumite situații, efectele asupra vieții personale și sănătății nu pot fi ignorate. În lipsa unor măsuri care să asigure un echilibru mai bun între muncă și viață personală, acest fenomen ar putea deveni o problemă tot mai accentuată în anii următori.