Titus Corlățean critică programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan: Nu mai există un capitol de politică externă
SURSA FOTO: Inquam Photos, Saul Pop
Președintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlățean, critică programul de guvernare prezentat de Siegfried Mureșan și susține că din document lipsește un capitol distinct dedicat politicii externe. Senatorul PSD afirmă că nu își amintește ca în ultimii peste 30 de ani să mai fi existat o asemenea situație.
Corlățean critică și conținutul secțiunii dedicate Ministerului Afacerilor Externe, despre care spune că nu abordează relațiile României cu mai mulți parteneri strategici și regiuni ale lumii.
Titus Corlățean: Nu mai există un capitol de politică externă
Titus Corlățean a analizat duminică seara, într-o postare pe Facebook, partea din programul de guvernare referitoare la Ministerul Afacerilor Externe.
Principala sa critică vizează absența unui capitol distinct de politică externă. Potrivit senatorului PSD, această componentă ar fi fost redusă la puțin peste o pagină în programul prezentat Parlamentului.
„Câteva elemente de analiză pe marginea capitolului ‘Ministerul Afacerilor Externe’ din programul de guvernare propus Parlamentului de ‘remarcabila’ coaliţie USR-PNL-UDMR. (…) O primă constatare: NU mai există un ‘Capitol de politică externă’ în Programul de guvernare propus! Doar o pagină şi ceva de ‘buleţi’ în dreptul MAE..Şi ceva despre diaspora USR..Nu îmi aduc aminte în peste 30 de ani să nu fi fost propus un capitol de politică externă…Iată că se poate”, a scris Titus Corlățean.
Senatorul PSD critică și formularea „România pro-europeană și transatlantică”
Corlățean contestă și titlul folosit în program pentru această secțiune, „România pro-europeană și transatlantică”. În opinia sa, termenul „pro-europeană” nu este potrivit pentru România, deoarece țara face parte din Europa și din Uniunea Europeană.
„Legat de titlu: ‘România pro-europeană şi transatlantică. În primul rând, ‘pro- europeană’..? Ro e EUROPEANĂ, nu e în afara Europei, e Uniunea Europeană. Acelaşi tip de greşeală cu cea comisă de cei care afirmă că ‘vom fi parteneri de nădejde ai UE’. Nu eşti partener al UE, eşti UE”, a afirmat senatorul.
Corlățean reclamă absența mai multor parteneri strategici și regiuni din program
O altă critică formulată de Titus Corlățean privește relațiile externe care, potrivit acestuia, nu sunt menționate în program.
Senatorul indică Francofonia, America Latină și state precum Armenia, Azerbaidjan și Georgia. El amintește și Japonia și Republica Coreea, pe care le descrie drept parteneri strategici ai României în Asia.
Corlățean reclamă și lipsa unor referiri la China și la relația cu Rusia.
„Constat că au dispărut cu totul toate celelalte zone geografice ale lumii, ceilalţi parteneri strategici, parteneriate aprofundate, Francofonia, Latino, Armenia, Azerbaidjan, Georgia din zona Caucazului de sud, Japonia şi Republica Coreea, parteneri strategici în Asia, nimic pe China, nimic pe gestiunea complicată în prezent cu Rusia”, a scris acesta.
Tezaurul României de la Moscova și comunitățile românești, printre temele invocate
Președintele Comisiei de politică externă a Senatului consideră că programul ar fi trebuit să includă și problema Tezaurului României de la Moscova.
„Nu de alta, dar nemenţionarea consecvenţei noastre privind Tezaurul României de la Moscova costă in rel internaţională. Aşa că o menţionez eu public aici”, a transmis Corlățean.
Senatorul a amintit și moștenirea Gojdu și retrocedarea Casei Iorga de la Saranda, precum și sprijinirea identității românești în comunitățile din jurul României, inclusiv din Balcani, Ucraina și Ungaria.
Corlățean susține că politica externă nu ar trebui să se limiteze la relațiile cu spațiul occidental și reclamă lipsa unei abordări privind Sudul Global.
„Pe scurt, oamenii ăştia, care vor în continuare la Putere, nu au înţeles că Sistemul nostru Occidental, de care aparţinem (şi ne este bine, chiar dacă nu perfect) este mult mai mic decât Sudul Global…Cu ei nu avem nici un dialog?”, a încheiat Titus Corlățean.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.