Țintele fiscale pentru 2026 devin mai credibile. Adrian Negrescu: Scăderea deficitului, o gură de oxigen pentru România

Execuția bugetară pe anul 2025 indică o reducere vizibilă a deficitului, un element care poate îmbunătăți percepția investitorilor și a agențiilor de rating asupra României. Consultantul economic Adrian Negrescu apreciază că aceste date arată efectele măsurilor de consolidare fiscală și creează premise mai solide pentru respectarea angajamentelor din 2026.

Scăderea deficitului bugetar la 7,65% din PIB în 2025 este un semnal de încredere pentru investitori și agențiile de rating

Potrivit lui Adrian Negrescu, reducerea deficitului bugetar la 7,65% din PIB reprezintă un rezultat pozitiv pentru România, care confirmă faptul că măsurile de austeritate adoptate au început să producă efecte. El arată că acest nivel al deficitului oferă o gură de oxigen economiei și este un argument favorabil în fața investitorilor străini, dar și a agențiilor de rating.

Negrescu explică faptul că scăderea randamentelor titlurilor de stat românești pe termen lung, cu dobânzi sub pragul de 7%, indică o creștere a încrederii în direcția fiscală a țării. În opinia sa, acest context arată că România se află pe un traseu corect în privința reducerii cheltuielilor bugetare și a corectării dezechilibrelor acumulate anterior, chiar dacă situația economică rămâne una dificilă.

Consultantul mai subliniază că economia a dat dovadă de reziliență, întrucât majoritatea companiilor cu impact semnificativ și-au restructurat activitatea fără a recurge la concedieri masive, așa cum s-ar fi putut anticipa într-un scenariu de criză severă. Această capacitate de adaptare este văzută ca un element suplimentar care susține stabilitatea economică.

„Scăderea deficitului bugetar la 7,65% din PIB în 2025 este o gură de oxigen pentru România, un rezultat pozitiv care vine să confirme faptul că, într-adevăr, dincolo de speculaţiile pe scena politică, există nişte măsuri de austeritate care au fost luate şi care sunt salutate inclusiv de agenţiile străine, de investitorii străini, dovadă că titlurile de stat la 10 ani ale României au coborât la o dobândă foarte bună, sub 7%. Este un semn de încredere pentru investitori că ţara noastră se afla pe traseul corect în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor bugetare, reducerea acestui deficit bugetar care, anul trecut, s-a situat la 29 de miliarde de euro. Suntem în continuare la terapie intensivă din punct de vedere economic, ni se administrează citostatice fiscale, dar pare că tratamentul funcţionează – şi acesta este lucrul cel mai bun. Mai este un aspect pozitiv din punctul meu de vedere: economia dă dovadă de o rezilienţă crescută, confirmat de faptul că marea majoritatea a companiilor cu impact în economie şi-au restructurat activitatea şi nu au dat afară sute de mii de angajaţi, cum ne-am fi aşteptat în condiţiile unei crize economice puternice. Altfel spus, pas cu pas, eu cred că suntem pe drumul cel bun, iar confirmarea acestei situaţii bugetare îmbunătăţite, probabil va fi realizată inclusiv de agenţia Fitch, care pe 13 februarie va confirma sau poate chiar va creşte ratingul României de la categoria negativ la categoria stabilă din perspectiva bugetară”, a precizat Adrian Negrescu pentru Agerpres.

Datele Ministerului Finanțelor deschid calea respectării țintei de deficit din 2026, dar doar în condițiile continuării reformelor

În evaluarea sa, Adrian Negrescu consideră că rezultatele prezentate de Ministerul Finanțelor creează premisele respectării țintei de deficit bugetar pentru anul 2026, estimată între 6,2% și 6,4% din PIB. El atrage însă atenția că acest obiectiv poate fi atins doar dacă vor fi implementate efectiv măsurile de restructurare amânate până acum, în special cele legate de reducerea cheltuielilor statului.

Negrescu descrie actualul context economic ca fiind unul dificil, în care tratamentul fiscal este necesar, chiar dacă este dur și afectează în mod special categoriile vulnerabile și companiile slab capitalizate. În opinia sa, consolidarea fiscală este inevitabilă în condițiile macroeconomice actuale, iar alternativele ar fi mult mai costisitoare pe termen mediu și lung.

„Reformele sunt dure, suntem într-o boală grea din care nu putem ieşi, din păcate, decât cu un astfel de tratament fiscal, care este greu, este dificil, mai ales pentru cei vulnerabili, pentru companiile slab-capitalizate, dar care este absolut necesar în actualele condiţii macroeconomice. Rezultatele prezentate de Ministerul Finanţelor creează culoarul către respectarea ţintei de deficit bugetar din 2026, de 6,2%, 6,4% – şi asta doar dacă vom vedea şi măsurile de restructurare tergiversate de politicieni, în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor statului”, a adăugat Negrescu.

Consultantul anticipează că următorul pachet de măsuri ar putea include două ordonanțe de urgență, una orientată spre reducerea cheltuielilor bugetare cu aproximativ 3,6–3,7 miliarde de lei, iar cealaltă dedicată susținerii economiei, într-un context marcat de scăderea vânzărilor și accentuarea blocajului financiar.

Susținerea economiei și tăierea cheltuielilor fără impact, priorități pentru anul 2026

Adrian Negrescu apreciază că economia are nevoie de măsuri de sprijin, inclusiv prin eventuale facilități fiscale sau credite fiscale, deși rămâne de văzut în ce măsură aceste propuneri vor fi acceptate la nivel european.

El consideră că una dintre puținele soluții cu impact real ar putea fi reducerea taxelor pe muncă, pentru a lăsa mai mulți bani la dispoziția populației, într-o economie puternic dependentă de consum.

„Avem nevoie de măsuri de susţinere a economiei. Nu ştiu în ce măsură Comisia Europeană va viza propunerile PSD, dar şi a celorlalte partide legate de acordarea unor credite fiscale, a unor facilităţi în anumite zone ale economiei pe care politicienii le consideră absolut esenţiale pentru revenirea economică. Cred că soluţia cea mai bună, din punctul meu de vedere, este să încercăm să vedem dacă nu putem reduce taxele pe muncă pentru a lăsa mai mulţi bani în buzunarul oamenilor, singura soluţie, din punctul meu de vedere, care poate relansa cu adevărat economia, având în vedere că România depinde, din păcate, foarte mult de consumul populaţiei, de ceea ce cheltuim noi în viaţă de zi cu zi”, a adăugat consultantul economic.

În același timp, consultantul speră ca în 2026 Guvernul să reducă mai ferm cheltuielile considerate lipsite de impact economic, precum proiectele edilitare fără valoare adăugată. Acestea sunt descrise ca investiții care nu generează venituri bugetare, nu creează lanțuri economice și nu susțin locuri de muncă, fiind dificil de justificat într-un an care rămâne unul de criză.

Execuția bugetului general consolidat pe 2025 s-a încheiat cu un deficit cash de 146,03 miliarde de lei, echivalentul a 7,65% din PIB, în scădere față de nivelul de 8,67% din PIB înregistrat în 2024. În primele 11 luni ale anului trecut, deficitul bugetar s-a situat la 6,4% din PIB, respectiv 121,77 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.