Tinerii ar putea renunța la rețelele sociale dintr-un motiv neașteptat. Ce arată un nou studiu

Un avertisment despre felul în care rețelele sociale le-ar putea afecta sănătatea i-ar putea face pe adolescenți și tineri să se gândească de două ori înainte să petreacă atât de mult timp pe aceste platforme., potrivit unui studiu publicat în revista medicală JAMA Health Forum.

Ce se întâmplă când tinerii sunt avertizați asupra efectelor rețelelor sociale

Cercetarea a urmărit modul în care reacționează tinerii atunci când sunt informați despre unele dintre riscurile asociate utilizării rețelelor sociale. Cercetătorii au inclus în analiză adolescenți cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani, precum și tineri adulți cu vârste între 18 și 29 de ani.

Participanților le-au fost prezentate mesaje care precizau că rețelele sociale nu au fost demonstrate ca fiind sigure și că utilizarea acestora poate fi asociată cu dependența, imaginea corporală negativă, tulburările de somn, depresia, anxietatea și alte efecte asupra sănătății mintale.

Tinerii din ambele categorii de vârstă au considerat mesajele convingătoare. Participanții au declarat, de asemenea, că avertismentele i-au ajutat să fie mai bine informați cu privire la potențialele riscuri și că, după ce le-au văzut, au fost mai puțin interesați să utilizeze rețelele sociale.

Potrivit autorului principal al cercetării, dr. Thomas Robinson, profesor la Universitatea Stanford, cele mai eficiente mesaje au fost cele referitoare la sănătatea mintală în general, precum și cele care menționau depresia și anxietatea. În schimb, avertismentele prin care tinerii erau încurajați să ia voluntar pauze de la rețelele sociale au avut un impact mai redus.

Cercetarea a urmărit intențiile, nu timpul efectiv petrecut online

Cercetătorii atrag însă atenția asupra unei limite importante a studiului. Cercetarea a măsurat intențiile declarate de participanți după expunerea la avertismente, nu comportamentul lor ulterior. Prin urmare, rezultatele nu permit stabilirea cu certitudine a faptului că tinerii care au văzut mesajele și-au redus efectiv timpul petrecut pe rețelele sociale.

Dr. Thomas Robinson consideră că rezultatele obținute ar putea susține introducerea unor avertismente de sănătate pe platformele de socializare, prin măsuri legislative și de reglementare. În opinia sa, responsabilitatea pentru limitarea efectelor negative asociate acestor platforme nu ar trebui să fie transferată exclusiv către părinți și copii.

Psihologul Melissa Greenberg, care nu a fost implicată în cercetare, avertizează însă că eficiența unor astfel de mesaje ar putea scădea pe măsură ce utilizatorii ajung să le întâlnească în mod repetat. Ea explică faptul că oamenii tind să acorde mai puțină atenție avertismentelor atunci când sunt expuși frecvent acelorași mesaje.

Greenberg consideră că informarea tinerilor ar trebui să fie însoțită de discuții constante între părinți și copii despre experiențele lor pe rețelele sociale. Nu este suficientă doar urmărirea timpului petrecut în fața ecranelor, ci contează și natura conținutului pe care copiii îl urmăresc și modul în care acesta îi face să se simtă.

Presiunile pentru protejarea minorilor se intensifică

Studiul a fost publicat într-o perioadă în care dezbaterile privind reglementarea rețelelor sociale și protejarea minorilor au devenit tot mai intense. Platformele de socializare sunt analizate din perspectiva impactului pe care îl pot avea asupra copiilor și adolescenților, iar cercetătorii caută metode prin care utilizatorii tineri să fie informați mai clar despre posibilele riscuri.

În august, Meta a anunțat un acord în valoare de 18 miliarde de dolari pentru soluționarea unor acuzații potrivit cărora platformele companiei ar fi fost concepute pentru a crea dependență în rândul copiilor și pentru a le afecta sănătatea mintală. Compania nu și-a recunoscut vinovăția în această situație și a transmis că siguranța adolescenților reprezintă o prioritate.

Rezultatele cercetării indică faptul că avertismentele pot influența modul în care adolescenții și tinerii adulți percep utilizarea rețelelor sociale. Participanții au raportat că mesajele despre posibilele efecte asupra sănătății i-au făcut să se simtă mai informați și mai puțin dornici să folosească aceste platforme.

Cercetătorii subliniază, totodată, că avertismentele nu reprezintă singura soluție pentru limitarea potențialelor efecte negative ale rețelelor sociale. Acestea ar putea deveni însă un instrument prin care adolescenții să primească direct informații despre riscurile asociate utilizării platformelor, într-un context în care discuțiile despre protejarea sănătății mintale a minorilor și reglementarea rețelelor sociale continuă.