„Reducerea deficitului nu se poate face fără reforme structurale”
Stolojan a explicat că România trebuie să își mențină credibilitatea în fața piețelor financiare și a partenerilor europeni, respectând calendarul asumat pentru diminuarea deficitului bugetar.
„Credibilitatea României pe piețele financiare interne și externe depinde, de fapt, dacă respectăm angajamentul pe care ni l-am luat în relația cu Uniunea Europeană ca în perioada 2025-2031 să reducem deficitul bugetar de la peste 9% undeva la 3 și sub 3% deci, noi trebuie să mergem ca metronom în fiecare an cu această reducere și sunt trei căi de a reduce deficitul bugetar. Prima, cea mai frumoasă, ar fi să accelerăm ritmul de creștere economică. Dacă am avea o creștere economică nu cu 1% sau 0,8% ci cu 3-4% n-am avea atâta durere de cap să reducem deficitul. Sigur, alte căi sunt impozitele”, a explicat Stolojan.
În opinia lui Stolojan, schimbările fiscale recente nu echivalează cu reforme, deoarece nu regândesc funcționarea instituțiilor publice.
„A treia cale este să punem ordine în toți cei care consumă bani din bugetele țării. Din punctul meu de vedere, măsurile luate până acum nu înseamnă reformă, o reformă, înseamnă să regândești sistemele, să le așezi pe fundamente economice. Ce am făcut noi până acum a fost foarte simplu. S-a făcut de pe o zi pe alta, a crescut TVA-ul. Acuma, iată, avem impozite mărite la case și la mașini, dar unde ne-am împotmolit? Exact unde acționează această… eu îi zic coterie transpartinică, transpartinică la nivel central și local, exact pe reducerea cheltuielilor cu administrația publică.”
Fostul premier a respins ideea că diminuarea cu 10% a costurilor administrației poate fi considerată reformă:
„Reducerea cu 10% a cheltuieli administrației publice nu înseamnă reformă. Este o măsură care nu e sustenabilă în timp. Adică, vedeți dumneavoastră, dacă nu regândești modul de funcționare a acestor sectoare publice, atunci sigur că în timp se creează din nou o presiune care ne va duce exact la aceeași rezultate ca și până acum”, a mai spus acesta.
„Țara formelor fără fond” și „aranjamentul bate regulamentul”
Stolojan a făcut referire la disfuncționalitățile sistemice ale statului român, invocând atât observații contemporane, cât și idei din cultura politică românească.
„România e țara unde aranjamentul bate regulamentul”, a afirmat el, citând un „patriarh al României”.
Acesta a continuat: „Eu spun mai mult. Readuc în memoria oamenilor ceea ce a spus un mare om de știință român, Titu Maiorescu –„țara formelor fără fond”. Deci noi adoptăm sisteme croite pentru o țară democratică, croite pentru o țară cu economie de piață, dar ele funcționează ca la noi.”
Justiția, exemplu de sistem care nu se autoreglează
Fostul premier a oferit ca studiu de caz sistemul judiciar:
„Da și vreau să vă dau exemple ca să înțelegeți, să înțeleagă lumea mai bine. Iată, justiția. Da, am creat un sistem în justiție care într-o democrație, într-o economie de piață, sistemul ar trebui să se regleze el singur, deci independența justiției este un atribut fundamental al democrației. Și am creat acest sistem, cu Consiliul Superior al Magistraturii care este gardianu proceselor curate din justiție. Și acuma ce constatăm? Că de fapt avem o inversare aici, că sistemul are o grămadă de probleme și concluzia e că el singur nu se poate curăța. Deci, iată am creat iar o formă care funcționează ca în România. Și nu e singura, pentru că sunt multe asemenea lucruri care ne arată disfuncționalități serioase”.
Sisteme eficiente vs. sisteme disfuncționale
Stolojan a arătat că există și instituții care performează, dar acest lucru nu compensază problemele majore din alte domenii.
El a menționat că SMURD și sistemul de eliberare a pașapoartelor sunt exemple pozitive, dar a semnalat probleme în sănătate:
„Ministrul sănătății, într-un interviu dat după Anul Nou, ne spune că sunt spitale din România care au fost dotate cu echipamente costisitoare rezonanță magnetică, dar ei n-au radiologi care să folosească. Aceste echipamente stau nefolosite. Este un exemplu clasic de disfuncționalitate a unui sistem public și este o cheltuială neproductivă, o risipă de resurse.”
Un alt exemplu a vizat producția și echilibrul din sistemul energetic național:
„Și vă mai dau un alt exemplu. M-am uitat pe site-ul companiei Transelectrica din România, care transportă energia electrică pe rețelele de înaltă tensiune, dar menține și echilibru. Este dispeceratul care ține echilibru între producția și consum de energie electrică. Și la ora la care mă uitam importam 1.000 de megawați. De ce importăm 1000 de megawați? Pentru că avem o centrală electrică care trebuia dată în funcțiune în 2019 și suntem în 2026 și încă nu funcționează. Centrala pe gaze naturale de la Iernut”.
