Termen record la CCR. Curtea Constituțională va judeca rapid sesizarea pe legea pensiilor de serviciu

Noul proiect al pensiilor de serviciu ajunge din nou pe masa Curții Constituționale, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în unanimitate să îl conteste, acuzând încălcarea independenței justiției, discriminare față de alte categorii profesionale și vicii grave de tehnică legislativă. CCR a stabilit un termen neobișnuit de rapid pentru analiză, respectiv 10 decembrie , doar cinci zile după sesizare.

Înalta Curte a atacat la CCR noua lege a pensiilor de serviciu. Curtea Constituțională fixează un termen record pentru analiză

Curtea Constituțională a României a stabilit pentru 10 decembrie termenul de dezbatere a sesizării formulate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind noua lege a pensiilor de serviciu.

Termenul, anunțat vineri de CCR, este neobișnuit de scurt – doar cinci zile după depunerea sesizării.

Anterior, Guvernul își angajase răspunderea pe 1 septembrie, iar Curtea a analizat aspectele de procedură ale primei versiuni a proiectului, respingând-o pe 20 octombrie fără a intra în fond.

De această dată, Înalta Curte contestă direct conținutul legii, susținând că proiectul ar încălca independența justiției și ar elimina în practică pensia de serviciu pentru magistrați. Instanța supremă a anunțat vineri că Secțiile Unite au votat în unanimitate sesizarea CCR, toți cei 102 judecători prezenți exprimându-se în acest sens.

Criticile formulate de Înalta Curte

Înalta Curte arată, în motivarea transmisă odată cu sesizarea, că legea discriminează magistrații în raport cu alte profesii care beneficiază de pensii de serviciu. Magistrații susțin că actul normativ afectează grav garanțiile constituționale privind independența justiției și contravine unor standarde europene consolidate prin jurisprudența CJUE și a CEDO.

Totodată, ICCJ afirmă că proiectul nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor CCR și utilizează termeni juridici neclari, generând impredictibilitate și lipsă de coerență legislativă.

Purtătorul de cuvânt al instanței supreme, Victor Alistar, a explicat că legea ar conține lacune și formulări ambigue care o fac incompatibilă cu cerințele de calitate legislativă într-un stat de drept.

El a transmis că, potrivit magistraților, efectele cumulate ale noilor reguli – privind vârsta de pensionare, vechimea necesară și eliminarea unor perioade asimilate – ar produce creșteri bruște ale vârstei de retragere: aproximativ 45% dintre magistrații în funcție ar ajunge direct la pragul de 65 de ani, iar alți 21% în intervalul 60–64 de ani. În opinia ICCJ, această modificare radicală ar încălca principiul securității raporturilor juridice.

„Proiectul de act normativ discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independenţa justiţiei, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi, încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curţii Europene a Drepturilor Omului, încalcă, de asemenea, caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.

Utilizează, de asemenea, termeni ambiguu şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standarde de calitate şi previzibilitate într-un stat de drept astfel cum sunt ele stabilite prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, a declarat Victor Alistar.

Guvernul nu ar fi demonstrat existența unei urgențe reale care să justifice procedura accelerată

Înalta Curte contestă și procedura de adoptare. Judecătorii afirmă că Guvernul nu ar fi demonstrat existența unei urgențe reale care să justifice procedura accelerată. Potrivit lui Victor Alistar, Executivul ar fi invocat greșit jalonul 215 din PNRR, scoțându-l din context, întrucât documentele Comisiei Europene nu ar fi vizat modalitatea de pensionare – considerată deja îndeplinită – ci doar propunerea inițială privind o supraimpozitare.

De asemenea, Înalta Curte consideră că Guvernul nu ar fi furnizat date economice concrete privind impactul financiar al legii, ceea ce ar fi necesar pentru justificarea urgenței.

Magistrații mai susțin că actul normativ introduce termeni juridici inexistenți în legislație și nedefiniți în corpul legii, ceea ce ar genera neclaritate în aplicare. În acest context, ICCJ consideră că noua lege ar modifica de o manieră abruptă statutul profesional al magistraților, fără perioade de tranziție adecvate.

Acuzațiile privind discriminarea

Un alt punct central al sesizării vizează presupusa discriminare a magistraților față de alte categorii ce beneficiază de pensii de serviciu. Victor Alistar a explicat că, la toate celelalte categorii, standardul minim de calcul ar fi de 65% din indemnizații, în timp ce pentru magistrați nivelul ar fi inferior.

Mai mult, plafonarea aplicată magistraților ar fi de 70% din valoarea netă, în timp ce pentru alte profesii limitele ar depăși 80%.

Potrivit ICCJ, aceste diferențe ar fi nejustificate și contrare statutului constituțional al magistraților, singura categorie profesională cu garanții explicite privind independența.