Premierul critică dimensiunea aparatului AEP
Într-o discuție despre reformele preconizate în administrația publică, premierul Ilie Bolojan a adus în discuție existența unor instituții cu un număr prea mare de angajați, dând drept exemplu Autoritatea Electorală Permanentă. Șeful Guvernului a afirmat că nu înțelege necesitatea unui aparat atât de numeros între ciclurile electorale.
„Avem instituții supradimensionate care nu-și fac treaba…. Am avut azi o discuție despre AEP. Sunt județe mari în care AEP are 2–3 angajați, în alte județe mici are 8–10 angajați… acolo nu se pune problema să tai la cineva din salariu pur și simplu; dacă se face o reducere serioasă, banii se economisesc și se duc într-o zonă sau alta”, a declarat Ilie Bolojan.
AEP: Declarațiile premierului reprezintă un atac la adresa unei instituții autonome
Autoritatea Electorală Permanentă a reacționat printr-un comunicat de presă, în care îl acuză pe premier de atacuri directe la adresa unei instituții autonome, la scurt timp după încheierea alegerilor locale parțiale.
„La nici o săptămână după încheierea alegerilor locale parțiale, domnul Ilie Bolojan, ocupant al funcției de prim-ministru din luna iunie a acestui an, revine cu atacuri directe la adresa unei instituții autonome, a cărei misiune este organizarea alegerilor și a cărei existență se datorează procesului de integrare europeană”, arată AEP.
Instituția subliniază că structura organizatorică și numărul de angajați nu sunt stabilite discreționar, ci prin reglementări clare aprobate de Parlament.
AEP explică rolul personalului între ciclurile electorale
În replică la afirmațiile privind „personalul inutil”, AEP precizează că angajații din structurile centrale și teritoriale desfășoară o activitate permanentă, inclusiv în afara perioadelor electorale, pentru a asigura buna organizare a oricărui tip de scrutin.
„Personalul încadrat în structurile județene ale AEP, ca de altfel întreg personalul instituției, este cel care asigură buna organizare și desfășurare a oricărui tip de scrutin, din punct de vedere tehnic — alegeri sau referendum, la termen, anticipate sau parțiale”, se arată în comunicat.
Totodată, instituția explică faptul că pregătirea profesională continuă este esențială într-un domeniu în care organizarea alegerilor nu se poate face „din senin” înaintea unui scrutin.
„Înțelegem nevoia de „minuni” a unora dintre politicieni, dar, în domeniul organizării alegerilor, nimic nu apare din senin sau ca prin minune, cu câteva zile sau luni înainte de alegeri”, precizează AEP.
Reorganizare în 2024 și reduceri de personal
AEP atrage atenția că instituția a trecut deja printr-un proces de reorganizare în martie 2024, care a dus la economii bugetare prin reducerea numărului posturilor de conducere și a schemei maxime de personal.
În urma acestei reorganizări, șapte persoane – șoferi – au fost concediate, deși aceștia aveau atribuții importante în activitatea de control și logistică electorală, inclusiv verificarea sediilor celor aproximativ 19.000 de secții de votare, a registrului electoral și a finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale.
AEP reclamă un „atac concertat”
Instituția susține că declarațiile premierului nu sunt izolate și vin în contextul unor informații apărute recent în presă privind nivelul salariilor din AEP, prezentate, potrivit autorității, într-o manieră incompletă și tendențioasă.
„Constatăm existența unui atac concertat la adresa Autorității Electorale Permanente, întrucât declarațiile domnului Ilie Bolojan vin la câteva zile după ce presa din România a lansat informații incomplete, prezentate tendențios, privind nivelul de salarizare al personalului AEP”, arată comunicatul.
AEP face apel la mass-media și la public să consulte datele oficiale și complete, inclusiv diferența dintre salariile brute și cele nete, pentru a evita concluzii eronate.
Context politic și instituțional
Autoritatea Electorală Permanentă mai precizează că rolul său este acela de a asigura organizarea alegerilor în afara influenței politice, conform recomandărilor Consiliului Europei, iar autonomia instituției este esențială pentru funcționarea democratică a statului.
Declarațiile premierului și reacția AEP deschid astfel o nouă dezbatere publică privind reforma administrației, limitele intervenției politice asupra instituțiilor autonome și modul de gestionare a resurselor bugetare în domenii sensibile precum organizarea alegerilor.
