Dar, în afara granițelor noastre, se pare că telemedicina este un subiect tratat cu seriozitate. Este definită de Organizația Mondială a Sănătății ca „livrarea serviciilor de sănătate prin tehnologii de informare și comunicare pentru diagnostic, tratament și prevenție”.
În România, potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2024 cu privire la digitalizarea sănătății, peste 35% dintre consultațiile medicale private includ o componentă de telemedicină, iar utilizarea serviciilor digitale a crescut cu 60% față de perioada pre-pandemică. Ceea ce inițial era o soluție de urgență, gândită pentru a suplini contactul direct, a devenit acum o componentă permanentă a infrastructurii medicale. Timid, mediul medical din România adoptă din ce în ce mai mult astfel de strategii.
„Am constatat că pacienții apreciază flexibilitatea și rapiditatea acestor consultații, iar medicii pot gestiona mai bine timpul și cazurile. Telemedicina a devenit o componentă permanentă a serviciilor noastre”, explică dr. Mario Grigorașcu, fondatorul Clinicilor Medic Line, o clinică privată multidisciplinară București înființată în 2005 ce oferă adesea consultaţii online.
O infrastructură în expansiune
De asemenea, un exemplu de integrare a telemedicinei în România este Telios Care, companie fondată în 2017, care a adus modelul american de îngrijire medicală la distanță adaptat la specificul local.
„Ne-a motivat realitatea dură: milioane de români, în special din mediul rural sau din orașe mici, nu aveau acces facil la medici specialiști”, declară Ciprian Marius Bujor, Deputy CEO al companiei.
„Telemedicina era soluția logică – scalabilă, eficientă și profund umană”, spune el.
Astăzi, Telios Care oferă consultații în 26 de specialități medicale și 4 domenii de wellbeing, acoperă peste 350.000 de utilizatori. Datorită infrastructurii proprii, pacienții pot obține rețete electronice, trimiteri, analize și rapoarte medicale în mai puțin de două ore, iar rețetele sunt transmise direct către una dintre cele 800 de farmacii partenere.
„Peste 80% dintre cazurile preluate nu necesită prezență fizică ulterioară. Asta înseamnă costuri mai mici, timp economisit și acces real la medicină de calitate”, adaugă Bujor.
Pleso Therapy, companie activă în România, Polonia și Ucraina, se remarcă prin faptul că a dus terapia psihologică în mediul digital.
„Terapia online păstrează aceeași conexiune profesională și empatică din cadrul ședințelor față în față, dar adaugă un plus de flexibilitate și confort”, spune Anna Lissova, cofondatoare și Chief of Therapy.
Platforma folosește un sistem de potrivire bazat pe inteligență artificială, completat de ghizi umani, pentru a conecta rapid clienții cu terapeuți acreditați.
Astfel, România a devenit un „teren fertil” pentru inițiative private care acoperă lipsurile sistemului public, în timp ce cererea pentru consultații digitale crește constant, potrivit unui studiu al OECD publicat în 2024 în legătură cu sănătatea digitală în Europa Centrală și de Est.
Reglementare, securitate și limitele accesului digital
Cadrul legal pentru telemedicină s-a conturat relativ recent. Potrivit Ordonanței de Urgență nr. 196/2020, completată de Hotărârea Guvernului nr. 1133/2022, consultațiile la distanță sunt pe deplin legale, iar furnizorii pot emite rețete electronice și trimiteri medicale. Cu toate acestea, lipsa normelor detaliate și integrarea incompletă în sistemul public de sănătate limitează scalarea reală.
„Provocările țin de lipsa standardelor unitare și de integrarea cu sistemul CNAS”, subliniază Bujor.
„Noi respectăm strict legislația, dar e nevoie de o viziune comună între stat și mediul privat”, adaugă el.
În privința confidențialității, Pleso Therapy, Medic Line și Telios Care folosesc infrastructuri criptate, servere localizate în UE și autentificare multi-factor.
„Protecția datelor este o prioritate de bază. Platforma folosește conexiuni criptate și infrastructură video securizată pentru a proteja informațiile utilizatorilor”, precizează Anna Lissova.
Iar pentru furnizori, costurile sunt semnificative, dar justificate de impact. Afacerile investesc în dezvoltare software, servere, licențe de securitate, echipe medicale și supervizare profesională.
„Cele mai mari costuri sunt legate de infrastructura tehnologică și de dezvoltarea continuă a platformei”, spune Lissova.
În schimb, beneficiile sunt clare. Consultațiile online costă în medie cu 20–30% mai puțin decât cele clasice, iar în unele cazuri, cum este cel de la Telios Care, serviciile sunt incluse în abonamentele medicale private, fără cost suplimentar pentru utilizator.
În mediul public, însă, telemedicina nu este încă decontată integral prin CNAS, cu excepția unor cazuri punctuale.
„Pentru ședințele desfășurate exclusiv online, cadrul de reglementare nu este încă uniform”, explică Lissova.
Dr. Grigorașcu adaugă că „anumite servicii pot fi decontate prin sistemul public de sănătate, în funcție de specialitate și de tipul consultației”, dar mecanismele de aplicare sunt inegale, explică el.
Teoria și realitatea
De altfel, un alt avantaj ține de faptul că telemedicina are potențialul de a reduce decalajul dintre mediul urban și rural în privința accesului la servicii medicale. Conform unui raport al Ministerului Sănătății din 2024, peste 45% dintre localitățile rurale din România nu dispun de un medic de familie permanent, iar distanța până la cea mai apropiată unitate medicală depășește adesea 30 de kilometri.
Telios Care a derulat, în parteneriat cu Orange România, un proiect pilot în peste 20 de localități din Delta Dunării, unde locuitorii au avut acces la consultații online gratuite.
„Am oferit servicii medicale unor utilizatori din zone în care accesul medical era inexistent”, precizează Bujor.
De altfel, telemedicina nu înlocuiește complet medicina clasică.
„Telemedicina trebuie privită ca o completare, nu o înlocuire totală a medicinei clasice”, spune dr. Grigorașcu.
În anumite specialități, cum ar fi ginecologie, ORL, oftalmologie, contactul fizic este indispensabil. Totuși, pentru afecțiuni cronice, consiliere psihologică, nutriție sau monitorizare la distanță, modelul hibrid, consultații online combinate cu vizite fizice periodice, este deja noul standard de eficiență medicală, conform unui raport OECD publicat în 2024.
În acest fel, România se află într-un moment al transformării digitale a sănătății. Modelele private de succes arată că telemedicina funcționează, iar pacienții o adoptă tot mai natural.
Pentru ca acest val să nu încetinească, este nevoie de claritate legislativă, investiții publice în infrastructură digitală și parteneriate reale între stat și mediul privat. Telemedicina nu înseamnă doar un ecran între medic și pacient, ci o nouă cultură a sănătății.
