Potrivit premierului Ilie Bolojan, dacă măsurile de corecție din vara anului trecut nu ar fi fost luate, exista riscul suspendării fondurilor europene, al pierderii credibilității internaționale și al intrării în situații economice extrem de problematice. Măsurile adoptate, deși nepopulare, au contribuit la echilibrarea situației financiare și la recâștigarea credibilității României în fața partenerilor externi și a instituțiilor financiare.
Ilie Bolojan spune că taxele nu mai trebuie crescute în acest an
Bolojan estimează că, în urma acestor decizii, deficitul bugetar va fi închis în acest an sub nivelul programat de 8,4%, iar în anul următor România va putea ajunge la ținta asumată pentru reducerea deficitului. Premierul a explicat că statul român cheltuie anual cu aproximativ 25% mai mult decât își permite, iar pentru cele circa 30 de miliarde de euro cheltuite suplimentar, la care se adaugă datoriile contractate în anii anteriori, sunt plătite anual dobânzi de 11-12 miliarde de euro. Aceste dobânzi reprezintă aproximativ 3% din Produsul Intern Brut.
„Prin măsurile care au fost adoptate – nepopulare de altfel, trebuie să recunoaștem asta – am reușit să echilibrăm lucrurile și să ne recâștigăm credibilitatea ca țară și în fața partenerilor și în fața instituțiilor financiare, în așa fel încât anul acesta terminăm cu un deficit sub cel programat, de 8,4%, iar pentru ca anul viitor să ajungem la ținta pe care România și-a asumat-o, pentru a reduce acest deficit, pentru că noi cheltuim cu 25% mai mult ca țară decât ne putem permite în fiecare an, iar pentru cele aproximativ 30 de miliarde de euro care le cheltuim suplimentar, plus datoriile care le-am contractat în anii anteriori, plătim în fiecare an dobânzi care se ridică la 11-12 miliarde de euro și deci din PIB-ul României, 3% din PIB reprezintă doar dobânzile”, a spus premierul.
În lipsa reducerii cheltuielilor și a creșterii veniturilor, dobânzile vor continua să crească de la an la an, pe măsură ce baza de îndatorare se mărește. Acest lucru ar putea conduce la o situație în care Guvernul nu va mai avea resurse pentru dezvoltare și nici pentru asigurarea serviciilor publice de bază. Din acest motiv, premierul subliniază necesitatea atingerii unui deficit și mai mic anul viitor.
„Gândiți-vă că dacă nu luăm măsuri să ne reducem cheltuielile, să ne creștem veniturile, practic dobânzile pe care le plătim an de an în creștere pentru că sumele sunt tot mai mari, deci baza este tot mai mare, nu vor face decât să ne ducă în situația în care practic guvernul nu mai are bani de dezvoltare, nu mai are bani de servicii de bază și de aceea anul viitor trebuie să ajungem la un deficit și mai mic”, a mai spus Ilie Bolojan.
Pentru acest an, România și-a stabilit o țintă de deficit cuprinsă între 6,2% și 6,4%
Pentru acest an, România și-a stabilit o țintă de deficit cuprinsă între 6,2% și 6,4%. Această țintă nu poate fi atinsă fără menținerea disciplinei fiscale deja realizate, fără o mai bună ordonare a cheltuielilor și fără reducerea suplimentară a acestora.
Reducerea cheltuielilor este prevăzută într-un pachet de reforme care vizează administrația publică. O componentă importantă este diminuarea cheltuielilor, iar cealaltă este întărirea capacității administrației, în special a celei locale, pentru a deveni mai performantă, pentru a-și încasa mai eficient impozitele și pentru a fi mai orientată către cetățeni. Fondurile obținute din creșterea taxelor pe proprietate ar urma să fie direcționate către investiții la nivel local, nu către salarizarea unor angajați acolo unde analizele de personal indică supra-dimensionare.
„Iar asta înseamnă acest pachet care se referă la reformă în administrație, parte este componenta de reducere de cheltuiel și parte este întărirea capacității administrației, în principala cele locale, de a fi mai performantă, de a-și încasa impozitele, de a fi în serviciu cetățenilor, în așa fel încât banii care se încasează din creșterea taxelor pe proprietate să se ducă în investiții la autoritățile locale și să nu se ducă pe salarizarea unor persoane, acolo unde din analiza de personal rezultă că personalul este supra-dimensionat. Și de aceea, înainte de aprobarea bugetului, trebuie să adoptăm acest pachet, pentru că altfel bugetul României nu se poate închide în acești parametri”, susține Bolojan.
Premierul spune că bugetul României nu poate fi încadrat în parametrii stabiliți fără aceste măsuri
Premierul a explicat că acest pachet de reforme trebuie adoptat înainte de aprobarea bugetului de stat, deoarece fără aceste măsuri bugetul României nu poate fi încadrat în parametrii stabiliți. În caz contrar, eforturile și sacrificiile făcute până acum de populație ar fi irosite, iar întârzierile ar genera cheltuieli mai mari și prelungirea problemelor economice.
Ilie Bolojan consideră firesc ca și aparatul public, în urma auditului, să contribuie la acest efort general, la fel ca toți românii. În aceste condiții, reducerea cheltuielilor poate face inutilă creșterea impozitelor și taxelor în acest an. Premierul estimează că, la finalul anului, inflația va fi mult redusă, situația economică va fi stabilizată, iar din a doua jumătate a anului vor putea fi adoptate treptat măsuri pentru relansare economică.
„Și ar fi păcat ca ceea ce am realizat până acum, aceste eforturi, aceste sacrificii pe care le-au făcut toți românii – și le mulțumesc pentru acest efort – să nu le închidem cât mai repede, pentru că tot ce nu se face la timp înseamnă cheltuieli mai mari, înseamnă prelungirea problemelor, și deci anul acesta nu mai trebuie să creștem impozite și taxe, dacă ne reducem aceste cheltuieli, ceea ce este de bun simț și este absolut normal ca și aparatul public, în urma auditului, să contribuie la acest efort pe care îl fac toți românii, înseamnă că la finalul acestui an, inflația va fi mult redusă și lucrurile vor fi stabilizate în așa fel încât, treptat-treptat, pe măsură ce intrăm în a doua jumătate a anului, să luăm măsuri pentru relansare economică”, a conchis premierul.
Primele concedieri în sistemul bugetar vor avea loc odată cu adoptarea pachetului 3 de măsuri fiscale
De asemenea, Bolojan a declarat că primele concedieri în sistemul bugetar vor avea loc odată cu adoptarea pachetului 3 de măsuri fiscale. Acesta subliniază că situația economică a României se va stabiliza imediat ce cheltuielile din sistemul bugetar vor fi reduse.
România a încheiat anul 2024 cu un deficit de peste 9%, iar fără măsurile de corecție adoptate la sfârșitul anului trecut, ratingul de țară ar fi fost afectat. În urma acestor măsuri, deficitul bugetar pentru acest an este estimat la aproximativ 8%, iar pentru anul următor este necesară reducerea în continuare a cheltuielilor pentru a evita o situație în care Guvernul nu ar mai avea resurse pentru dezvoltare și servicii publice. Dobânzile plătite anual de România pentru împrumuturi reprezintă aproximativ 3% din PIB. Anul acesta, ținta de deficit este stabilită la 6%, iar atingerea acesteia presupune menținerea disciplinei fiscale și reducerea cheltuielilor.
„Așa cum știți, România a avut în 2024 un deficit de peste 9%. Dacă nu am fi luat la finele anului trecut măsuri de corecție riscam să ni se reducă ratingul de țară. Prin măsurile adoptate, neopulare trebuie să recunoaștem, anul acesta terminăm cu un deficit de 8% iar pentru anul viitor (…) 3% din PIB reprezintă numai dobânzile. Dacă nu luăm măsuri să creștem veniturile ajungem în situația ca guvernul să nu mai aibă bani de dezvoltare. Anul acesta ne propunem să atingem o țintă de 6%, asta înseamnă să menținem o țintă și să reducem cheltuielile”, a spus Ilie Bolojan la TVR.
Pachetul 3 de măsuri fiscale vizează atât reducerea cheltuielilor, cât și întărirea capacității administrației
Pachetul 3 de măsuri fiscale vizează atât reducerea cheltuielilor, cât și întărirea capacității administrației. Scopul este ca fondurile obținute din creșterea taxelor să fie direcționate către investiții, nu către salarizarea excesivă a personalului. Înainte de adoptarea bugetului pe 2026, acest pachet trebuie implementat, iar reducerea cheltuielilor va permite evitarea creșterii taxelor în acest an. În plus, se estimează că la finalul anului inflația va fi redusă, iar din a doua jumătate a anului vor fi luate măsuri de redresare economică.
„Pachetul al treilea, se leagă de reducerea cheltuielilor și de întărirea administrației, încât banii care se încasează din creșterea taxelor să se ducă pe investiții și nu pe salarizare, acolo unde schema de personal e supra dimensionată. Înainte de a adopta bugetul pe 2026, trebuie să adoptăm pachetul al treilea. Anul acesta nu mai creștem taxe, dacă ne reducem aceste cheltuieli. La finalul acestui an, inflația va fi redusă și de la jumătatea anului vom lua măsuri de redresare economică”, a spus Bolojan.
Primele concedieri vor avea loc în domeniul Educației, unde anumite măsuri nu mai sunt justificate. De asemenea, ajustări sunt pregătite la Senatul României și în cadrul cancelariei ANPC, unde personalul poate fi redus fără probleme. Premierul a precizat că nu este necesară reducerea generală a sporurilor, ci doar acolo unde schema de personal este supra-dimensionată.
„În domeniul Educației, unde s-au luat măsuri, nu se mai justifică. La Senatul României s-au luat măsuri. Este pregătită reorganizarea cancelariei ANPC, unde personalul poate fi redus fără probleme. Nu e normal să le reduci tuturor sporurile, acolo unde avem prea mulți angajați”, a conchis premierul.
Declarația premierului poate fi urmărită aici.
