Taxe divorț 2025. Cât costă procedurile din România. Sumele plătite diferă în funcție de tipul de divorț
SURSA FOTO: Dreamstime - Divorț
Divorțul poate fi un proces simplu sau complicat, în funcție de procedura aleasă și de situația familiei. În România, cuplurile pot opta pentru Starea Civilă, notar sau instanță, fiecare cu costuri și reguli specifice. În alte țări din UE, precum Germania, regulile și cheltuielile pot fi însă foarte diferite.
Desfacerea căsătoriei în România presupune costuri diferite, în funcție de procedura aleasă de soți și de situația familială concretă. Legea oferă trei variante principale – pe cale administrativă, la notar sau prin instanță – fiecare cu avantaje, limite și cheltuieli specifice.
Costurile necesare pentru divorț diferă în funcție de procedura aleasă
Cea mai accesibilă opțiune rămâne divorțul la Starea Civilă, posibil doar atunci când ambii soți sunt de acord și nu există copii minori rezultați din căsătorie. Procedura este simplă, dar presupune prezența personală a ambilor soți și un termen obligatoriu de reflecție de 30 de zile. Taxa percepută de primării diferă de la o localitate la alta și se situează, în general, între aproximativ 560 și 750 de lei.
Pentru cei care doresc o soluție rapidă și mai flexibilă, divorțul la notar este adesea preferat. Această variantă este permisă inclusiv în cazul cuplurilor care au copii minori, cu condiția existenței unui acord clar privind autoritatea părintească, locuința copilului și pensia de întreținere. Onorariul notarial de bază începe de la circa 835 de lei, la care se adaugă TVA. Dacă situația este mai complexă – implicând copii sau partajul bunurilor comune – costurile pot ajunge la câteva mii de lei.
Divorțul prin instanță rămâne soluția clasică în cazurile conflictuale sau atunci când nu există consens între soți
Divorțul prin instanță rămâne soluția clasică în cazurile conflictuale sau atunci când nu există consens între soți. Taxa judiciară de timbru este relativ redusă, variind între 100 și 200 de lei, în funcție de tipul divorțului. Totuși, cheltuielile cresc considerabil odată cu angajarea unui avocat, al cărui onorariu poate depăși 1.000 de lei, mai ales dacă procesul implică probe, martori, copii minori sau partajul bunurilor, acesta din urmă fiind taxat separat, proporțional cu valoarea bunurilor împărțite.
Legislația prevede și excepții importante: persoanele care pot dovedi că sunt victime ale violenței în familie beneficiază, în 2025, de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru pentru cererile de divorț și partaj.

Procedura diferă semnificativ în Germania
Spre deosebire de România, desfacerea căsătoriei nu se poate face nici la notar, nici la primărie, fiind obligatorie intervenția instanței și reprezentarea prin avocat. Costurile nu sunt fixe, ci se stabilesc în funcție de situația financiară a soților, pe baza unui sistem consacrat, folosit de zeci de ani.
Elementul-cheie în stabilirea cheltuielilor este așa-numita „valoare a procedurii” (Verfahrenswert). Aceasta nu reprezintă suma plătită efectiv, ci baza de calcul pentru taxele de judecată și onorariile avocaților. În mod obișnuit, valoarea procedurii se determină pornind de la veniturile nete ale ambilor soți pe o perioadă de trei luni. La această bază se pot adăuga sume suplimentare, în special pentru verificarea drepturilor de pensie acumulate în timpul căsătoriei și, în anumite situații, pentru existența unor bunuri sau economii relevante.
Costurile pentru instanță și avocați au crescut în Germania
Începând cu 1 iunie 2025, în Germania a intrat în vigoare o actualizare a grilelor de taxe, ceea ce a dus la creșterea costurilor atât pentru instanță, cât și pentru avocați. Astfel, pentru cuplurile cu venituri modeste, cheltuielile totale ale unui divorț amiabil se apropie de 1.000 de euro. Pe măsură ce veniturile cresc, costurile pot ajunge ușor la 1.600-2.500 de euro, chiar și în situațiile în care soții se despart de comun acord.
Diferența majoră de preț apare în funcție de tipul divorțului. În cazul unui divorț amiabil, este suficient ca doar unul dintre soți să angajeze un avocat, celălalt exprimându-și acordul direct în fața instanței. De multe ori, costurile avocatului sunt împărțite între soți printr-o înțelegere privată. În schimb, dacă există conflicte legate de copii, pensie de întreținere sau împărțirea bunurilor, fiecare parte are nevoie de propriul avocat, iar cheltuielile pot crește rapid, depășind câteva mii de euro.
Statul german oferă și o plasă de siguranță pentru persoanele cu venituri reduse
Statul german oferă însă și o plasă de siguranță pentru persoanele cu venituri reduse. Prin sistemul de asistență judiciară, cei care nu își pot permite costurile unui proces pot solicita acoperirea parțială sau totală a taxelor, în funcție de situația lor financiară.
Pentru cetățenii români sau pentru cuplurile mixte, pot apărea și cheltuieli suplimentare. Documentele emise în România trebuie traduse oficial în limba germană, iar dacă soții aleg să reglementeze în prealabil aspecte precum partajul sau obligațiile financiare printr-un acord notarial, taxele notariale se adaugă la costul final, în funcție de valoarea bunurilor implicate.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





