Țările cu cel mai mare risc de sărăcie din UE în 2025. Ce loc ocupă România. Date Eurostat

Țările cu cel mai mare risc de sărăcie din UE în 2025. Ce loc ocupă România. Date Eurostat

SURSA FOTO: Dreamstime-saracie

Publicat de Vlad Dima la 30 aprilie 2026, 14:49

Unul din cinci europeni a fost expus riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2025, potrivit datelor Eurostat. România se află printre statele cu cele mai ridicate niveluri ale acestui risc, alături de Bulgaria și Grecia.

Eurostat: 92,7 milioane de europeni, în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2025. Ușoară scădere față de anul precedent

În 2025, aproximativ 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană, reprezentând 20,9% din populația blocului comunitar, au fost expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor Eurostat.

Comparativ, în anul precedent situația era ușor mai gravă, când 93,3 milioane de persoane, adică 21% din populația UE, se aflau în această categorie, ceea ce indică o ușoară îmbunătățire la nivel european.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cele mai ridicate procente ale populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială au fost înregistrate în Bulgaria (29%), Grecia (27,5%) și România (27,4%). La polul opus, cele mai scăzute niveluri se regăsesc în Cehia (11,5%), Polonia (15%) și Slovenia (15,5%).

La nivel european, femeile au fost ușor mai afectate decât bărbații, cu o pondere de 21,9% față de 19,8%. Analiza pe grupe de vârstă arată că tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani sunt cei mai expuși riscului (26,3%), în timp ce persoanele de 65 de ani și peste înregistrează cel mai redus nivel (18,8%).

De asemenea, peste 22% dintre persoanele care trăiesc în gospodării cu copii dependenți au fost expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2025, comparativ cu 19,8% în gospodăriile fără copii. Situația diferă semnificativ între statele membre: în gospodăriile cu copii dependenți, rata variază de la 29,9% în Spania și 29,4% în România, până la 12,2% în Cipru, 11,7% în Țările de Jos și 10,4% în Slovenia.

Barometru INSCOP: valorile din societatea românească indică un clivaj între modernizare și protecție, nu stânga vs. dreapta

Valorile umane din societatea românească sunt analizate în cel mai recent Barometru INSCOP, publicat joi, 30 aprilie.

Potrivit studiului, adevărata diviziune politică și ideologică din România nu este cea clasică între stânga și dreapta, ci mai degrabă una între orientarea spre modernizare și cea spre protecție, arată datele cercetării.

„Probabil că nu este context mai potrivit pentru a prezenta o radiografie a valorilor umane din societatea românească care modelează alegerile politice decât o criză politică de proporții, un moment de inflexiune în care să înțelegem mai clar tensiunile sociale, clivajele si conflictele politice care le însoțesc”, a scris directorul INSCOP Remus Ioan Ștefureac pe Facebook.

Topul valorilor umane în funcție de acordul total (intensitate ridicată) față de fiecare dintre cele 12 afirmații:

1. Prefer un trai modest, dar stabil, decât un trai prosper, dar incert – 73.6%

2. Credința este importantă pentru a avea o viață morală – 72.1%

3. Oamenii ar trebui să se descurce pe cont propriu, fără să depindă de alții – 63.0%

4. Poți reuși în viață prin muncă, fără pile și relații – 59.0%

5. Prea multă libertate duce la haos în societate – 57.4%

6. Merită să îți asumi riscuri pentru a avea succes – 53.3%

7. Majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți – 53.1%

8. Poți fi o persoană bună și fără religie – 52.1%

9. Binele societății este mai important decât succesul individual – 44.6%

10. Libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat – 41.6%

11. Societatea trebuie să se adapteze la vremuri noi, chiar dacă pierde tradiții – 31.8%

12. Este mai important să fii descurcăreț decât corect – 28.7%

Informații articol
Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.