Țara în care pensionarii au pensii de 4.500 de euro pe lună. Cine poate beneficia de pensii anuale de peste 100.000 de euro

Un studiu recent arată că Franța a ajuns într-o situație economică neobișnuită: pensionarii francezi au venituri medii mai mari decât persoanele aflate la vârsta activă de muncă. În timp ce în alte țări dezvoltate salariile depășesc pensiile, în Franța balanța s-a inversat, ridicând semne de întrebare privind sustenabilitatea sistemului de protecție socială.

O economie inversată: pensionarii, mai avantajați decât lucrătorii

Franța se confruntă cu un paradox economic rar întâlnit. Potrivit datelor Luxemburg Income Study, pensionarii francezi câștigă, în medie, cu 1% mai mult decât persoanele care încă lucrează.

Comparativ, în state precum Germania sau Canada, veniturile celor activi depășesc pensiile cu procente cuprinse între 5 și 30%. Acest decalaj inversat plasează Franța într-o poziție aparte în cadrul economiilor occidentale.

Fostul premier François Bayrou explică situația prin efectele „generației baby boom”. Persoanele născute în jurul anilor 1950 au contribuit, potrivit acestuia, mai puțin la sistemul de asigurări sociale, dar beneficiază acum de pensii ridicate, în mare parte susținute de bugetul de stat. În opinia sa, această generație a influențat decisiv legislația privind vârsta de pensionare, reușind să reducă pragul de retragere din activitate.

În 1983, guvernul francez a coborât vârsta de pensionare de la 65 la 60 de ani, măsură care a fost populară la acea vreme, dar costisitoare pe termen lung. Abia în 2010 pragul a fost ridicat la 62 de ani, decizie care a generat ample proteste și greve naționale.

Astăzi, costurile totale ale pensiilor absorb aproape 14% din Produsul Intern Brut al Franței, una dintre cele mai mari ponderi din Europa.

Potrivit statisticilor, un pensionar francez primește, în medie, de două ori mai mult decât a contribuit la sistemul public. Pensia lunară medie se situează la aproximativ 1.500 de euro, în timp ce salariul net mediu variază între 2.600 și 2.700 de euro.

Totuși, comparațiile sunt realizate între veniturile totale ale pensionarilor și cele ale întregii populații active, incluzând și persoanele aflate în șomaj sau cu forme de muncă precară, ceea ce amplifică diferențele aparente.

Inegalități și privilegii în sistemul de pensii

Analizele economice arată că inegalitățile devin evidente la vârful sistemului. Aproximativ 1,7% dintre pensionarii francezi primesc peste 4.500 de euro pe lună, iar foștii directori executivi sau înalți funcționari pot beneficia de pensii anuale de peste 100.000 de euro. O parte semnificativă a acestor sume provine din fonduri publice, notează publicația The Conversation.

Durata medie a perioadei de pensionare în Franța este, de asemenea, mai mare decât în alte state. Datorită creșterii speranței de viață, un francez petrece în medie 25 de ani la pensie, comparativ cu 20 de ani în Statele Unite și 21 în Regatul Unit. Această realitate amplifică presiunea asupra bugetului public și accentuează tensiunile dintre generații.

Specialiștii atrag atenția că acest model, în care pensionarii beneficiază de venituri ridicate și de o perioadă lungă de retragere, este dificil de susținut pe termen lung. În plus, discrepanțele dintre diferitele categorii de pensionari și salariați alimentează dezbateri intense despre echitatea sistemului social francez.

Reformele pensiilor, un subiect care decide soarta guvernelor

În Franța, reformele pensiilor au devenit un test politic major. Fiecare tentativă de modificare a vârstei de pensionare sau a nivelului beneficiilor a fost urmată de proteste extinse și crize guvernamentale.

Președintele Emmanuel Macron a declanșat manifestații masive după ce a propus creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Măsura, justificată prin nevoia de a asigura sustenabilitatea sistemului, a fost percepută de o parte a populației drept o atingere adusă drepturilor sociale câștigate.

De asemenea, fostul premier Michel Barnier a pierdut sprijinul politic după ce a sugerat amânarea cu șase luni a unei creșteri programate a pensiilor. Într-un context similar, succesorul său, François Bayrou, a fost nevoit să părăsească guvernul din cauza tensiunilor provocate de aceeași temă.

Pentru o societate în care pensionarii ajung să trăiască mai bine decât angajații, dilema dintre echitatea socială și echilibrul bugetar rămâne una dintre cele mai mari provocări ale prezentului. Fenomenul subliniază fragilitatea unui sistem în care generațiile active suportă o povară financiară tot mai mare, în timp ce beneficiarii actuali se bucură de standarde de viață superioare, potrivit unei analize publicate de segabg.com.