Țara în care angajații ar putea ajunge să muncească 12 ore pe zi. De ce se cere această schimbare

Germania analizează modificarea legislației muncii, astfel încât angajații să poată lucra mai mult de opt ore pe zi, în condițiile introducerii unei limite săptămânale a timpului de lucru. Propunerea este susținută de conservatorii CDU/CSU, care consideră că schimbarea ar oferi companiilor mai multă flexibilitate în organizarea activității.

Mai multe ore la serviciu, mai mult timp liber? Planul care stârnește dispute în Europa

Inițiativa provoacă însă tensiuni în coaliția de guvernare, după ce social-democrații și sindicatele au avertizat asupra riscurilor pentru sănătatea angajaților și pentru viața de familie, relatează DW.

În prezent, legislația germană prevede o durată normală a programului de lucru de opt ore pe zi. Aceasta poate fi extinsă până la zece ore, cu condiția ca timpul suplimentar să fie compensat ulterior prin perioade de repaus. Totodată, angajații trebuie să beneficieze de cel puțin 11 ore de odihnă între două ture de lucru.

Există însă excepții de la aceste reguli, aplicabile în anumite sectoare de activitate. Personalul din serviciile de urgență, sănătate, securitate, centrale electrice, rafinării și industria chimică poate lucra inclusiv în ture de 12 ore, în condițiile prevăzute de legislație.

Un exemplu este orașul Leuna, unde se află unul dintre cele mai mari centre ale industriei chimice din Germania. Compania finlandeză UPM, care a construit aici o biorafinărie, recrutează angajați dispuși să lucreze în ture de 12 ore, un model de organizare a activității folosit deja în anumite sectoare industriale.

De ce cer angajatorii modificarea legislației muncii

Asociațiile patronale germane consideră că actualele prevederi sunt prea restrictive, în special pentru domeniile în care volumul de muncă variază în funcție de sezon, de proiecte sau de cererea clienților. Printre sectoarele vizate se numără turismul, restaurantele și activitățile organizate pe bază de proiecte, unde flexibilitatea programului poate avea un rol important în gestionarea personalului.

Rainer Dulger, președintele Confederației Asociațiilor Patronale Germane (BDA), susține că Germania ar trebui să utilizeze posibilitățile prevăzute de legislația europeană, care permite o durată maximă a timpului de lucru de 48 de ore pe săptămână. „Această posibilitate este folosită aproape peste tot în alte țări, mai puțin aici”, a declarat Dulger pentru agenția dpa, în luna august.

Reprezentantul angajatorilor consideră că actualele reglementări nu mai corespund realităților de pe piața muncii și modului în care sunt organizate activitățile profesionale. În opinia sa, normele ar trebui adaptate la schimbările tehnologice și la nevoile angajaților și ale companiilor.

„Legea timpului de muncă datează din epoca faxurilor și a telefoanelor cu disc. Nu știe nimic despre laptopuri sau programul creșelor”, a afirmat Rainer Dulger.

Poziția patronatelor se bazează pe ideea că o limită săptămânală ar permite distribuirea mai flexibilă a orelor de lucru. Astfel, angajații ar putea lucra mai multe ore în anumite zile și mai puține în altele, fără ca organizarea programului să fie limitată de aceeași durată zilnică aplicabilă în prezent.

Friedrich Merz susține programul de lucru flexibil

Reforma legislației muncii a fost inclusă în acordul de coaliție semnat în 2025 de CDU/CSU și Partidul Social-Democrat (SPD). Cele două formațiuni au convenit, în principiu, să înlocuiască limita zilnică a timpului de lucru cu una săptămânală, în conformitate cu normele europene.

Există însă diferențe de abordare între partenerii de guvernare. Social-democrații au preferat menținerea actualelor reguli, în timp ce conservatorii susțin o flexibilizare mai amplă a programului, pentru a permite companiilor să își organizeze activitatea în funcție de necesități.

Cancelarul Friedrich Merz s-a pronunțat în favoarea schimbării după o vizită efectuată în septembrie la rafinăria UPM din Leuna. Ulterior, la o reuniune a angajatorilor organizată la Berlin, acesta a relatat că a fost „complet surprins” să afle că fabrica funcționează în ture de câte 12 ore, cu aprobarea consiliului angajaților.

 Merz: A lucra mai mult de opt ore nu înseamnă exploatare

Potrivit cancelarului, un șef de tură i-a explicat că acest sistem le permite salariaților să lucreze numai trei zile pe săptămână și să petreacă mai mult timp cu familiile lor. „A spus că avem mult timp pentru familiile noastre – este o modalitate excelentă de a organiza lucrurile”, a relatat Friedrich Merz.

Șeful guvernului german consideră că exemplul de la Leuna arată cum un program mai flexibil poate răspunde atât nevoilor companiilor, cât și celor ale angajaților. În opinia sa, prelungirea programului zilnic nu trebuie interpretată automat ca o formă de exploatare, dacă organizarea muncii le oferă salariaților avantaje în ceea ce privește distribuirea timpului.

„A lucra mai mult de opt ore nu înseamnă exploatare. Dimpotrivă, poate fi o bună oportunitate de a organiza timpul de lucru mai flexibil – atât pentru companii, cât și pentru oamenii care lucrează acolo”, a declarat Merz. „Ar trebui să facem asta”, a adăugat cancelarul german, exprimându-și sprijinul pentru modificarea regulilor privind durata zilnică a muncii.

Sindicatele avertizează asupra riscurilor pentru angajați

Propunerea conservatorilor se confruntă cu opoziția sindicatelor și a unei părți a Partidului Social-Democrat. Sindicatul Verdi avertizează că prelungirea zilei de lucru ar putea avea efecte negative asupra sănătății salariaților, în special dacă turele mai lungi ar deveni o practică frecventă.

O altă preocupare privește angajații care au copii sau responsabilități de îngrijire a unor membri ai familiei. Pentru aceștia, un program de lucru prelungit ar putea îngreuna organizarea activităților personale și a obligațiilor familiale.

Sindicatele atrag atenția și asupra riscului ca flexibilitatea prevăzută de lege să nu fie aplicată în mod echilibrat. În anumite sectoare, angajații ar putea ajunge să fie presați să accepte ture mai lungi, chiar dacă nu își doresc un asemenea program. În iunie 2026, Ministerul Muncii, condus atunci de social-democrata Barbel Bas, a pregătit un prim proiect de reformă. Documentul prevedea că modificările programului de lucru ar trebui negociate prin contracte colective între angajatori și sindicate.

Proiectul includea, de asemenea, măsuri destinate protejării sănătății angajaților și introducerea înregistrării electronice a orelor lucrate. Aceste prevederi urmăreau să asigure o evidență mai clară a timpului de muncă și să stabilească mecanisme de protecție în eventualitatea extinderii programului zilnic.

Annika Klose, purtătoarea de cuvânt a grupului parlamentar SPD pentru muncă și politici sociale, a susținut că flexibilitatea trebuie să fie în avantajul ambelor părți, nu doar al angajatorilor.

„Astfel încât să fie posibil uneori să-ți duci copilul la antrenamentul de fotbal după-amiaza și apoi să continui să lucrezi, dar nu ca șeful meu să-mi spună împotriva voinței mele: «Mâine lucrezi în tura de la 9 dimineața la 10 seara».”

Reforma a rămas blocată după respingerea proiectului

Proiectul pregătit de Ministerul Muncii a fost respins de conservatorii CDU/CSU, iar organizațiile patronale au solicitat rescrierea documentului. Reprezentanții angajatorilor au criticat condițiile propuse și au considerat că acestea nu răspund obiectivului de flexibilizare a timpului de lucru.

„Acest proiect trebuie retras și revizuit complet”, a declarat Rainer Dulger, care a susținut că documentul este „pătruns de neîncredere”.

După acest schimb de poziții, reforma nu a mai înregistrat progrese. Disputa dintre conservatori, social-democrați și organizațiile patronale a rămas legată atât de durata programului zilnic, cât și de condițiile în care angajatorii ar putea solicita prelungirea timpului de muncă.

Friedrich Merz a transmis recent că dorește reluarea negocierilor și adoptarea rapidă a noilor reguli. Nu este însă clar dacă actualul ministru social-democrat al Muncii, Alexander Schweitzer, susține aceeași abordare privind modificarea legislației.

La începutul lunii octombrie, mai multe organizații din SPD au publicat un document intitulat „Autodeterminare, nu dereglementare”, în care au reafirmat condițiile formulate în proiectul din iunie.

Social-democrații cer ca organizarea programului de lucru să fie stabilită de comun acord între angajatori și angajați, nu decisă exclusiv de companii. Poziția lor menține în centrul negocierilor necesitatea unor garanții pentru salariați, în eventualitatea introducerii unei limite săptămânale care să permită zile de muncă mai lungi de opt ore.