Pensiile militare ar putea crește mai mult decât cele civile. Florin Manole, detalii și despre vârsta de pensionare

Ministerul Muncii exclude modificarea vârstei de pensionare pentru militari, confirmând că jaloanele din PNRR au fost deja îndeplinite prin legislația actuală. În schimb, Florin Manole spune autoritățile pregătesc o indexare diferențiată a veniturilor cadrelor în rezervă, care ar putea depăși procentul din sistemul public. Decizia finală depinde de rectificarea bugetară, în timp ce ultimele propuneri de reformă au stârnit controverse și proteste sindicale.

Florin Manole exclude creșterea vârstei de pensionare pentru militari, dar ia în calcul indexarea diferențiată a veniturilor acestora

La o zi după revenirea în funcția de ministru al Muncii, Florin Manole a transmis un mesaj cu privire la viitorul sistemului de pensii destinate cadrelor militare, oferind clarificări esențiale legate de vârsta de pensionare și de posibilele majorări ale veniturilor.

Demnitarul a subliniat că autoritățile nu pregătesc o nouă modificare a legislației care să devanseze sau să crească vârsta de pensionare pentru personalul din structurile de apărare și ordine publică.

În schimb, atenția Guvernului se concentrează pe identificarea unor soluții financiare care să permită o indexare diferențiată a pensiilor militare, cu posibilitatea ca acest procent să depășească rata aplicată pensionarilor din sistemul public general.

Florin Manole analizează aplicarea unui procent mai mare de indexare pentru cadrele militare în rezervă

Ministrul Muncii consideră că sistemul de pensii militare trebuie evaluat în mod separat de cel al civililor, având în vedere specificul și diferențele structurale dintre cele două domenii.

Potrivit datelor oficiale prezentate de Florin Manole, imaginea publică referitoare la cuantumul acestor pensii este adesea distorsionată.

„Sunt foarte mulți, sunt zeci de mii de pensionari militari care au pensii sub 3.000 de lei, sub 4.000 de lei, adică departe de ceea ce societatea ar putea să perceapă ca fiind un exces”, a declarat acesta.

Perioada îndelungată în care pensiile cadrelor militare nu au mai beneficiat de actualizări periodice justifică, în opinia ministrului Muncii, introducerea unui mecanism distinct de indexare. Astfel, procentul final aplicat acestor categorii de venituri ar putea fi stabilit la o valoare superioară celei destinate sistemului public.

Totuși, Florin Manole a evitat să avanseze cifre concrete, explicând că orice majorare trebuie să aibă o bază financiară solidă. Din acest motiv, Ministerul Muncii urmează să aibă consultări decisive cu Ministerul Finanțelor și cu prim-ministrul înaintea luării unei hotărâri.

Autoritățile vor stabili calculele finale ale indexării după efectuarea rectificării bugetare

Creșterea pensiilor rămâne direct condiționată de posibilitățile reale ale bugetului de stat și de impactul pe care cheltuielile suplimentare îl vor avea asupra deficitului public. Conform unor simulări interne realizate în cadrul Ministerului Muncii, fondurile necesare pentru indexarea combinată a pensiilor civile și militare s-ar putea ridica la o sumă maximă de 9,6 miliarde de lei.

Florin Manole a precizat că toate calculele exacte și deciziile finale vor fi procesate abia după finalizarea rectificării bugetare.

„Calculele vor trebui făcute după rectificarea bugetară”, a declarat Florin Manole.

Situația este complicată suplimentar de încercările anterioare de actualizare a pensiilor în raport cu solda sau salariul cadrelor aflate în activitate. În martie 2025, Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională legea care permitea recalcularea acestor venituri în funcție de gradațiile și funcțiile curente din sistem.

Decizia instanței a blocat aplicarea acelei formule de calcul și a lăsat nerezolvate discrepanțele financiare mari dintre militarii pensionați în etape diferite, accentuând necesitatea unor măsuri adaptate situației specifice a beneficiarilor.

Ministrul Muncii menține calendarul stabilit pentru creșterea etapizată a vârstei de pensionare

În ceea ce privește condițiile de retragere din activitate, Florin Manole a exclus ferm inițierea unui nou proiect de lege care să impună creșteri suplimentare ale vârstei de pensionare pentru militari.

Oficialul a reamintit că cadrul normativ actual a fost deja modificat semnificativ de către Parlament în anul 2023. Prin urmare, jalonul specific din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care viza reforma pensiilor speciale a fost complet îndeplinit prin Legea nr. 282/2023.

„Nu există niciun proiect de creștere a vârstei de pensionare și nu va exista niciun proiect de creștere a vârstei de pensionare în acest domeniu”, a spus clar Florin Manole.

Legislația existentă prevede deja o majorare treptată a vârstei standard de pensionare până la pragul de 65 de ani, proces care se va derula eșalonat. Totuși, normele în vigoare mențin posibilitatea pensionării anticipate pentru cadrele militare care îndeplinesc condițiile legale specifice.

Astfel, atingerea pragului general de 65 de ani nu obligă întregul personal din sistemul de apărare să rămână activ până la acea vârstă.

Propunerile avansate de Ilie Bolojan au generat controverse și proteste sindicale

Subiectul reformării sistemului de pensii militare a provocat dezbateri aprinse și tensiuni sociale încă din primăvara anului 2026, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a propus schimbări profunde în structurile MAI, MApN și în alte servicii de siguranță națională.

Inițiativa executivului de la acea dată vizase atât modificarea vârstei minime de retragere, cât și recalcularea formulei de stabilire a pensiei finale. Ilie Bolojan argumenta atunci că este necesară corectarea situațiilor în care angajații se pensionau la vârste cuprinse între 47 și 53 de ani, având venituri egale sau foarte apropiate de ultimul salariu încasat.

„Consider că pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă care înseamnă 50-51-52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale, acolo unde pensia este cât ultimul salariu, trebuie corectate lucrurile”, declara Ilie Bolojan la acel moment.

Aceste propuneri au declanșat o reacție fermă din partea sindicatelor din Poliție, care au organizat acțiuni de protest. Reprezentanții sindicali au contestat oportunitatea unor noi intervenții legislative, susținând că reforma din 2023 rezolvă deja eșalonarea vârstei de pensionare până la 65 de ani.