Țara care ar putea vota plafonarea populației la 10 milioane. Un referendum ar pune sub semnul întrebării relația cu UE

Orașul elvețian Davos se pregătește din nou pentru aglomerația anuală adusă de Forumul Economic Mondial. Pentru localnici, haosul din trafic și supraaglomerarea durează doar o săptămână. Totuși, disconfortul acesta reflectă tensiuni mai vechi, care se discută în Elveția, legată de creșterea populației și imigrație.

Davos ține doar o săptămână pe an în Elveția, dar tensiunile sunt permanente

În fiecare iarnă, reuniunea de la Davos aduce o creștere bruscă a populației orașului. Se simte în trafic, în transport și în tot ce ține de organizare. Localnicii „strâng din dinți” și așteaptă să treacă. Pentru mulți, situația e suportabilă, fiind scurtă.

Totuși, ideea de supraaglomerare apare și în alte locuri din țară, nu doar în Davos. Această stare ca pe un semn al tensiunilor care există în Elveția pe tot parcursul anului. Tema centrală este imigrația și felul în care se schimbă societatea, potrivit Bloomberg.

Populația a crescut rapid, iar procentul de străini este mare

În ultimul deceniu, populația Elveției a crescut mult mai repede decât media Uniunii Europene. Motivul principal este imigrația. Mulți lucrători străini au fost atrași de salariile ridicate și de calitatea vieții.

În prezent, aproximativ 27% dintre locuitorii Elveției nu sunt cetățeni elvețieni. Asta înseamnă peste un sfert din populație. În multe state, o asemenea proporție ar fi deja un subiect permanent în politică.

În Elveția, discuția nu se limitează la refugiați sau la muncitori slab calificați. Dezbaterea se extinde asupra tuturor străinilor, indiferent de statut. Motivele invocate țin de locuințe, servicii medicale și infrastructură.

Inițiativa „Elveția nr. 10 milioane” ar putea ajunge la vot

În această atmosferă apare o propunere clară: limitarea populației totale la 10 milioane. Inițiativa este promovată de Partidul Popular Elvețian (SVP). Publicul ar urma să voteze în acest an.

Un sondaj din decembrie arată un sprijin destul de mare. Aproape jumătate dintre alegători ar fi în favoarea ideii. Sprijinul apare în mai multe grupe de vârstă.

Un tânăr din Thun, în vârstă de 22 de ani, spune că transportul public și autostrăzile sunt la limită. El menționează și camerele de gardă supraaglomerate. Acesta este implicat politic și susține inițiativa SVP.

Inițiativa nu urmărește natalitatea, ci imigrația. Restricțiile ar intra în vigoare la anumite praguri. Elveția este acum la aproximativ 9,1 milioane de locuitori.

Dacă populația depășește 9,5 milioane, planul ar refuza intrarea unor noi veniți. Sunt menționați inclusiv solicitanții de azil. Apar și restricții pentru familiile rezidenților străini.

La pragul de 10 milioane, ar intra în vigoare măsuri suplimentare. Dacă cifrele nu se reduc, Elveția ar putea renunța la acordul de liberă circulație cu Uniunea Europeană. Aceasta ar fi o schimbare majoră, cu efect direct asupra economiei.

Elveția are reguli stricte de naturalizare, dar tema rămâne sensibilă

Elveția nu este o țară „ușoară” pentru obținerea cetățeniei. Pentru a primi pașaport elvețian, o persoană trebuie să aștepte un deceniu. În plus, trebuie să respecte o listă lungă de condiții.

În comunități mai mici, oamenii pot fi refuzați chiar de adunarea locală cu drept de vot. Asta întărește ideea că statul are deja un control strict. Cu toate acestea, discuția despre imigrație rămâne una puternică.

Dezbaterea atinge și teme legate de identitatea națională. Se vorbește despre neutralitatea Elveției și despre poziția ei într-o lume cu tensiuni geopolitice. Practic, întrebarea este cât de deschisă sau cât de închisă vrea să fie țara.

Elveția a fost mult timp o țară săracă, cu puține resurse naturale. În secolele trecute, era mai degrabă o țară de emigrare. Chiar și mercenarii sunt menționați ca un „export” important din acea perioadă.

Abia în secolul XX Elveția s-a transformat într-un stat foarte bogat. Au contat banca, multinaționalele și extinderea economiei. Sunt amintite companii precum UBS, Nestlé, Swatch, Roche și Richemont.

Creșterea economiei a adus o cerere mare de forță de muncă. Iar imigrația a devenit o soluție naturală. Un acord din 1999 cu Uniunea Europeană privind libera circulație a contribuit la acoperirea nevoii de angajați.

Imigrația este un motor economic, dar și o sursă de frustrare

Un specialist de la Universitatea din St. Gallen spune că imigrația a fost esențială pentru succesul economic elvețian. Sunt date exemple din industrie, finanțe și farma. Se menționează și faptul că multe firme au o proporție mare de angajați străini. Uneori, chiar fondatorii sunt străini.

În același timp, resentimentele cresc în societate. Nu toată lumea simte că primește beneficiile prosperității. În plus, producția pe cap de locuitor a scăzut în ultimii ani.

Frustrarea apare și din cauza costurilor. Sunt invocate chiriile mari și urbanizarea. Un proprietar de magazin de biciclete din Zurich spune că se construiește mult și că pădurea devine tot mai mică. El susține ideea de „a pune frână” înainte ca lucrurile să scape de sub control.

Mediul de afaceri avertizează că inițiativa ar putea bloca economia

Oponenții inițiativei spun că aceasta ar fi dăunătoare economic. Miza este în special relația cu Uniunea Europeană. UE cumpără aproximativ jumătate din exporturile elvețiene. Accesul la piața unică este important pentru companii.

Roche, care are 15.000 de angajați din 120 de naționalități în Elveția, se opune inițiativei. Compania spune că ar pune în pericol acordurile bilaterale cu UE. Economiesuisse, o organizație de lobby, numește propunerea „inițiativa haosului”.

Și CEO-ul UBS spune că preocupările publicului trebuie luate în serios. În același timp, Elveția trebuie să rămână deschisă către lucrătorii calificați de care are nevoie.

Presiuni politice din mai multe direcții, inclusiv din UE și SUA

Elveția știe cât de importantă este Uniunea Europeană. De aceea, guvernul elvețian a încheiat un nou acord cu UE în 2024. Acest acord ar obliga Elveția să respecte libera circulație.

Și acest acord ar necesita un vot național. Va fi însă dificil de prezentat publicului. Pentru o parte a oamenilor, subiectul imigrației este deja foarte sensibil.

În paralel, există și tensiuni cu SUA. Elveția a fost lovită de un tarif de 39% în vara trecută. În decembrie, s-a anunțat o înțelegere mai bună, dar detaliile sunt încă în lucru.

Copreședintele Partidului Social Democrat spune că nu există alternativă la relații strânse cu Europa. El mai afirmă că Beijing, Moscova și Washington nu sunt parteneri de încredere. În această logică, inițiativa SVP ar pune în pericol Elveția, nu ar proteja-o.

Voturile naționale sunt o caracteristică importantă a democrației directe din Elveția, unde au loc frecvent referendumuri pe teme precum impozitarea, avioanele de vânătoare sau agricultura.

SVP a avut de-a lungul anilor o linie politică anti-imigrație. În 2007, partidul a publicat un afiș controversat, iar în 2009 a fost adoptată, prin vot național, o interdicție a minaretelor.